Omul de afaceri Nicolae Sarcină, cel care controlează, direct sau prin interpuși, mai multe societăți din grupul de firme Succes, este judecat, alături de alte două persoane, din iunie 2016, de către Tribunalul Dâmbovița, pentru comiterea infracțiunii de dare de mită.

Procesul este deja la al 31-lea termen de judecată și a fost efectuată, în cauză, o expertiză la Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC) pentru a se stabili cu exactitate termenii discuției în care Sarcină îl ruga cu o sumă de bani pe polițistul care l-a oprit în trafic, după ce a fost depistat că rula cu autoturismul cu o viteză excesivă pe autostradă.

La ultimul termen, simțind că judecătorii se apropie de pronunțarea unui verdict, miliardarul gorjean a sesizat Curtea Constituțională și contestă reglementările din Codul de procedură penală cu privire la numirea expertului și procedura efectuării expertizei.

Totuși, în mod inexplicabil, Statul continuă să cheltuiască, nejustificat, sume importante de bani cu actele procesuale din acest dosar, deși fapta s-a prescris, iar finalitatea acestuia e previzibilă: judecătorii vor constata împlinirea termenului de prescripție care, evident, înlătură răspunderea penală.

Filmul dării de mită

În martie 2009, mai mulți polițiști din cadrul Poliției Autostrăzi au participat, timp de câteva zile, la o acțiune desfășurată împreună cu un post național de televiziune. Imaginile surprinse au fost difuzate pe postul TV, iar concluzia a fost că patru dintre șoferii opriți în trafic, pentru viteză excesivă, erau dispuși să ofere sume de bani lucrătorilor de poliție, fie direct, fie prin diferite formule din care se înțelegea dorința acestora de a da bani. Printre aceștia s-a aflat și omul de afaceri gorjean Nicolae Sarcină care a fost oprit în trafic, la km 79 al autostrăzii A1, de către un agent de poliție, pentru că a condus autoturismul cu viteza de 157 km/h, încălcând, astfel, limita vitezei admise pe respectivul sector de drum.

În filmarea realizată de postul de televiziune, în timpul discuției dintre agentul de poliție și Sarcină, afaceristul a încercat, în repetate rânduri, să-i ofere polițistului 200 de lei, pentru a nu fi sancționat contravențional. Timp de mai multe minute, Sarcină s-a târguit cu polițistul, arătându-i diverse legitimații, iar la un moment dat a crescut mita la 300 de lei. În final, agentul de poliţie a refuzat oferta de mituire, în timp ce un alt membru al echipajului a întocmit procesul-verbal de sancţionare contravenţională prin care i-a fost aplicată afaceristului o amendă de 240 lei şi trei puncte de penalizare.

Ancheta

În mai 2009, adică la două luni de la acest incident, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița a fost sesizat de către DGA – Structura Centrală cu privire la săvârşirea de către Nicolae Sarcină și alte trei persoane a unor infracţiuni de dare de mită, sub forma promisiunii, faţă de subofiţeri de poliţie din cadrul Secţiei de Poliţie Autostrăzi a IGPR. Patru ani mai târziu, în august 2013 organele de cercetare penală din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Anchete s-au sesizat din oficiu faţă Sarcină sub aspectul infracţiunii de dare de mită, iar dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul București care, în aprilie 2015 a reunit cele două dosare și a dispus începerea urmăririi penale.

Acuzațiile

Potrivit procurorilor,”după oprirea în trafic inculpatul SARCINĂ NICOLAE a refuzat să prezinte documentele sale de identitate şi ale autoturismului, sugerând prin folosirea unor expresii specifice („sunt băiat bun cu tine, ştiu ce am de făcut”, „suntem fraţi”) că este dispus să remită lucrătorului de poliţie o sumă de bani şi chiar oferind în mod explicit acestuia o sumă de bani („sunt şi eu bun, două milioane…”, „vă las două milioane dumneavoastră…”) pentru a nu îl sancţiona contravenţional întrucât a depăşit limita vitezei legale”, se arată în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Sarcină a fost audiat în acest dosar, iar procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a afaceristului, în iunie 2016, și au propus judecătorilor de la Tribunalul Dâmbovița să confiște de la acesta suma de 300 de lei oferită drept mită.

Tertipuri

Deși primul termen a fost fixat în august 2016, judecata efectivă a început în luna martie a anului viitor, după ce dosarul a trecut și pe la Curtea de Apel Ploiești, unde Sarcină a contestat, fără succes, decizia judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Dâmbovița, care constatase legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Până prin luna septembrie 2017, adică la primele șapte termene, nu s-au prezentat avocații inculpaților, așa că, pentru lipsa apărării procesul s-a tot amânat. Apoi, timp de un an de zile, s-au audiat martori, judecătorii au solicitat fișele de cazier actualizate ale inculpaților, s-au administrat probe sau au fost acordate termene pentru unele precizări.

Abia în luna ianuarie a anului trecut a fost solicitată și încuviințată efectuarea unei expertize, iar inculpaților li s-a pus în vedere să se programeze în vederea prelevării de eşantionare de vorbire pentru comparaţie la Institutul Național de Expertize Criminalistice din cadrul Ministerului de Justiție, pentru că Sarcină a contestat dialogul de pe înregistrarea audio/viseo. După nouă luni, expertiza a ajuns la dosar și părea că judecata e aproape de final, numai că, de atunci au mai curs alte termene, iar pe 17 ianuarie a.c., judecătorii au stabilit un alt termen la finele lunii viitoare, asta după ce i-au respins lui Sarcină o excepție în care invoca nulitatea raportului de expertiză, nemulțumit fiind de constatările expertizei criminalistice.

Totuși, magistrații au sesizat Curtea Constituțională, la cererea afaceristului gorjean, cu privire la numirea expertului și procedura efectuării expertize, așa că procesul e departe de final, cu toate că, un nou termen de judecată, la care va fi audiat unul dintre inculpați, a fost fixat pe 26 februarie a.c..

Un final așteptat

Tertipurile utilizate în această cauză sunt de manual: cum poate fi prelungit un proces până la prescrierea faptelor. Că, de fapt, acesta a fost scopul!

1. Darea de mită – Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condițiile arătate în art.289, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
2. Termenele de prescripție a răspunderii penale sunt: 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.
3. Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. 

Cu alte cuvinte, la un calcul simplu, termenul de prescripție, în acest caz, a început să curgă de la data săvârșirii faptei, martie 2009, și s-a împlinit, după opt ani, adică în martie 2017, așa că, din acel moment, statul cheltuiește în mod nejustificat bani cu judecarea acelui dosar pentru că, la finalul judecății se va constata prescripția răspunderii penale a magnatului Nicolae Sarcină, iar cheltuielile de judecată vor rămâne în sarcina Ministerului Justiției.