DEZVĂLUIRI LOCALE
Moment crucial pentru Gorj! CCR decide soarta hidrocentralelor de pe Jiu!
Curtea Constituțională a României are, astăzi, 26 octombrie, pe ordinea de zi, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, obiecție formulată de 51 deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România. În cazul în care judecătorii CCR resping obiecția parlamentarilor USR, Hidroelectrica ar putea continua lucrările la amenajările hidroenergetice de pe râul Jiu, în sectorul Livezeni – Bumbești Jiu.
Claudiu Matei
Senatorii au votat, în luna martie a acestui an, o lege, inițiată de parlamentarii PSD, pentru scoaterea din zona ariilor protejate a investițiilor hidrotehnice, fapt ce va duce la finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a obiectivelor hidrotehnice din Defileul Jiului, abandonate în urmă cu mai bine de patru ani. Practic, prin legea adoptată se schimba regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Parlamentarii USR au contestat modificările la lege la Curtea Constituțională a României, iar după mai multe amânări, judecătorii vor da, astăzi, un verdict definitiv. În cazul respingerii sesizării, Hidroelectrica SA, companie la care statul român deține capitalul majoritar, ar putea relua lucrările la obiectivele hidrotehnice din Defileul Jiului de la Dumitra și Bumbești-Jiu, realizate, în procent global, pentru lucrările de construcții, în proporție de 88%, iar pentru lucrările de montaj electric și mecanic, 74%.
Arie protejată, peste proiectul hidrotehnic
Potrivit unei anchete a Gorjeanul.ro, ,,Amenajarea hidroenergetica a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti” a fost aprobată de Guvernul României prin HG nr. 10/2003, iar lucrările au demarat, un an mai târziu, pe 31 martie 2004, cu respectarea tuturor avizelor şi autorizaţiilor solicitate şi obţinute de Hidroelectrica, iar termenul de punere în funcţiune era 2016, pentru CHE Dumitra şi anul 2017 pentru CHE Bumbeşti. Cele două centrale au fost proiectate la o putere instalată totală de 65 MW şi o energie medie din aport natural de 259 GWh/an. Proiectul hidrotehnic de pe Defileul Jiului a fost declarat de interes naţional printr-o Hotărâre de Guvern, în septembrie 2006, numai că, cu doar zece luni în urmă, în decembrie 2005, același Guvern emisese un act normativ în care Defileul Jiului a inclus în aria protejată ,,Natura 2000”. Cu alte cuvinte, Guvernul și-a tăiat singur craca de sub picioare, în contextul în care, prin actul normativ Statul roman și-a impus singur restricții de genul ,,În zonele de conservare specială, sunt excluse orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice formă de folosire a terenurilor, incompatibilă cu scopul de protecţie şi/sau de conservare”. Exact de aceste aspecte s-au folosit ONG-urile de mediu care au cerut în instanță anularea autorizațiilor de construire pentru cele două obiective hidrotehnice.
Impedimente: habitatul prioritar păduri aluviale cu arin negru şi frasin comun
În decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a dispus anularea autorizaţiilor de construire și sistarea lucrărilor de execuţie la „AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti”, iar 400 de salariaţi ai firmelor implicate in derularea lucrărilor, Romelectro SA, SAEM Eergomontaj SA și Hidroconstructia SA au fost trimiși în șomaj. Din acel moment a început un joc de-a șoarecele și pisica între alte instituții ale statului și Hidroelectrica SA, firma statului, cu acuze în privința eliberării certificatelor de urbanism pentru lucrările de punere în siguranţă şi conservare a lucrărilor executate la cele două centrale hidrotehnice. Vreme de patru ani, Ministerul Energiei și Guvernul României doar au asitat, fără să medieze cel puțin, la circuitul extrem de greoi al hârtiilor între instituții, iar în acest timp APM Gorj si APM Hunedoara au hotărât că este necesară declanșarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, în vederea obţinerii acordului de mediu pentru proiectul hidrotehnic din Defileul Jiului. În 2020, Ministerul Energiei recunoștea, într-un document oficial, că ,,există o serie de obstacole în calea finalizării proiectului, îndeosebi în zona de mediu şi de obţinere a avizelor de gospodărire a apelor”, fiind vorba de un debit de servitute al Jiului, impus de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, dar și despre ,,habitatul prioritar păduri aluviale cu arin negru (Alnus glutinosa) şi frasin comun (Fraxinus excelsior)”, inclus în Situl Natura 2000 Defileul Jiului, iar Agenția Națională pentru Protecția Mediului a dispus elaborarea unui Studiu de impact asupra mediului.
Blocaj
De la acel moment lucrurile s-au blocat total. Proiectul legislativ care vizează scoaterea din zona ariilor protejate a investițiilor hidrotehnice, adoptat, în luna martie a acestui an, a fost contestat la CCR de către parlamentarii USR, au dezvăluit jurnaliștii de la Gorjeanul.ro.
Acesta este motivul din care, în cea mai mare criză energetică, s-a ajuns ca în România să fie blocate lucrările la cele două hidrocentrale de pe Jiu, și să se cumpere energie din import, iar românii să plătească facturi uriaşe.
Medicul ORL, Carmen Braia, din Târgu Jiu, condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru malpraxis și la plata a 400.000 de euro daune, postează sfaturi medicale pe internet. Medicul a postat câteva sfaturi pentru auto-resuscitare în caz de atac de cord. Părerile de pe pagina de socializare sunt împărțite cu privire la demersul cadrului medical.
„Auto-resuscitare în timpul unui atac de cord. Vă rugăm să luați două minute din timpul dumneavoastră și să citiți asta:
1. Să zicem că este ora 19:25 te duci acasă (singur desigur) după o zi deosebit de grea la muncă.
2. Ești cu adevărat obosit, supărat și frustrat.
3. Dintr-o dată începi să simți dureri severe în piept, durerea continuă în braț și până la maxilar. Te afli la aproximativ 5 km de cel mai apropiat spital de casa ta.
4. Din păcate, nu știi dacă poți să-ți faci drum până acolo.
5. Ești pregătit în RCP, dar tipul care a susținut cursul nu ți-a spus cum să o faci singur.
6. Cum să supraviețuiești unui atac de cord când ești singur? Deoarece mulți oameni sunt singuri când suferă un atac de cord, o persoană a cărei inimă bate neregulat și începe să se simtă slăbită mai are doar 10 secunde înainte de a-și pierde cunoștința.
7. Cu toate acestea, aceste victime se pot ajuta singure tusind viguros iar si iar. Înainte de fiecare tuse trebuie respirată adânc, iar tusea trebuie să fie profundă și prelungită, ca atunci când se produce spută din adâncul pieptului. Respirați și tușiți (acest lucru trebuie repetat la fiecare două secunde fără pauză) până când sosesc ajutorul sau până când simțiți că inima vă bate din nou normal.
8. Respirațiile profunde introduc oxigen în plămâni, iar mișcările de tuse apasă asupra inimii și păstrează circulația sângelui. Acțiunea de apăsare asupra inimii o ajută să revină la ritmul normal. În acest fel, victimele infarctului pot ajunge la spital.
9. Spune cât mai multor oameni. Le poți salva viețile!
10. Un cardiolog spune că dacă toți cei care primesc acest mail îl trimit cu amabilitate la 10 persoane, probabil că vom salva cel puțin o viață.
11. În loc să trimiți glume, te rog… contribui prin redirecționarea acestui e-mail care poate salva viața unei persoane.
12. Dacă acest mesaj îti vine … de mai multe ori … te rog nu te supăra … în schimb, bucură-te că ai mulți prieteni cărora le pasă de tine.”, conform mesajului postat de cadrul medical și care poate salva vieți.
Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj au efectuat pe parcursul lunii septembrie 2023 un număr de 214 controale, din care 134 au avut ca obiect verificarea respectării legislaţiei în domeniul relaţiilor de muncă, iar 80 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă.
În urma acțiunilor efectuate, inspectorii de muncă au aplicat amenzi în cuantum de 626.500 lei, din care 503.000 lei pentru încălcarea legislației în domeniul relațiilor de muncă și 123.500 lei pentru nerespectarea normelor securităţii şi sănătăţii în muncă. Au fost dispuse 483 măsuri de intrare în legalitate.
Inspectorii de muncă cu atribuţii de control în domeniul relaţiilor de muncă au depistat în perioada menționată, 8 persoane prestând muncă nedeclarată, fiind aplicate amenzi în valoare 155.000 lei.
În această perioadă inspectorii de muncă cu atribuţii de control în domeniul relaţiilor de muncă au depistat 1 caz de muncă subdeclarată la un angajator, fiind aplicată o amendă contravențională în valoare totală de 8.000 lei.
Totodată, cu ocazia controalelor efectuate la angajatori, inspectorii de muncă au informat atât persoanele găsite la lucru cu ocazia efectuării controlului inopinat la locul de muncă al angajatorului verificat, cât și reprezentantul angajatorului, asupra dezavantajelor folosirii muncii nedeclarate, precum și consecințele pe care le produce munca nedeclarată.
De asemenea angajatorii au fost informați despre munca subdeclarată care este reglementată de articolul 15^2, din Legea 53/2003 Republicată cu modificările și completările ulterioare, munca subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscale.
Au fost trimise către angajatori un număr de 30 scrisori de notificare întocmite în vederea informării în scop preventiv cu recomandarea de a consulta şi de a respecta legislaţia în domeniul relaţiilor de muncă. În ceea ce priveşte interacţiunea directă cu cetăţenii şi problemele pe care aceştia le-au reclamat, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, în luna septembrie 2023, au fost înregistrate 62 petiţii. De asemenea, au fost verificate și înregistrate 9 contracte colective de muncă şi 2 acte adiţionale la cele deja în vigoare, numărul total al contractelor colective de muncă active la nivelul județului Gorj, la sfârșitul lunii septembrie 2023, fiind de 193.
„Rezultatele din domeniul relațiilor de muncă, în special numărul ridicat al persoanelor depistate fără forme legale de angajare, ne determină să păstrăm standardele de calitate ale actului de control și indicatorii acestuia. Vom face în continuare toate demersurile necesare pentru aplicarea unitară de către angajatori a prevederilor legale în domeniile de competență.”, a declarat George Octavian Romanescu, inspector-șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj.
Mădălin Paliță, primarul de Dănești, s-a trezit, astăzi, cu două echipaje de poliție la ușă. Asta, după ce un cetățean a apelat la 112 și l-ar fi reclamat pe acesta pentru furt de apă. La fața locului au venit și reprezentanții Aparegio Gorj care au verificat căminul de apă aflat în afara gospodăriei.
De altfel, primarul are două case în curte, una veche, de peste 200 de ani, și una nouă ridicată în timpul mandatului său. Vila cu etaj este încă în lucru. În afara proprietății se află două cămine de apă, al casei vechi, unde locuiesc părinții primarului, acesta fiind dotat cu apometru, și cel de-al doilea care ar avea doar un robinet. Rămâne de văzut cum se va finaliza ancheta demarată astăzi de către anchetatori.