Connect with us

ȘTIRI NAȚIONALE

Ce drepturi poate interzice Klaus Iohannis prin decretul privind starea de urgență: raționalizarea alimentelor și interzicerea circulației, permise de lege

Postat acum

on

Președintele Klaus Iohannis a anunțat sâmbătă, într-o declarație de presă la Palatul Cotroceni, că a decis să decreteze starea de urgență în România la începutul săptămânii viitoare.

Legea care spune ce se întâmplă în această situație este OUG 1/1999 „privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență”.

„Starea de asediu și starea de urgență privesc situații de criză ce impun măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și securității naționale, a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre”, spune legea.

În cazul nostru, spune legea, „Starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale”.

Pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale poate fi restrâns, cu anumite excepții, mai prevede legea.

Starea de urgență se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile. În funcție de evoluția situațiilor de pericol, Președintele României, cu încuviințarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite și poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia.

La instituirea stării de urgență, unele atribuții ale administrației publice centrale de specialitate și ale administrației publice locale trec în competența autorităților militare și a altor autorități publice, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgență.

Conducătorii autorităților publice și administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură și alimentație, alimentare cu apă, comunicații și transporturi au obligația de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esențiale pentru populație și pentru forțele destinate apărării.

Autoritățile militare, precum și celelalte autorități publice pot lua următoarele măsuri:

-să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
-să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
-să efectueze razii;
-să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
-să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezență nu se justifică;
-să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora;
-să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate, sunt obligate să transmită, cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora;
-să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
-să suspende temporar apariția sau difuzarea unor publicații ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;
-să asigure paza militară a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune și de televiziune publice, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național, precum și a obiectivelor de importanță deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz;
-să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
-să emită ordonanțe militare sau ordine, după caz
-să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute
Starea de urgență se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României. Decretul de instituire a stării de de urgență se aduce neîntârziat la cunoștința populației prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, și este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de urgență. În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării urgență, Președintele României solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate. În situația în care Parlamentul nu încuviințează starea instituită, Președintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-și aplicabilitatea.

Publicitate
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

ȘTIRI NAȚIONALE

Scandalul din energie ia amploare: ”ANRE subminează statul român!”

Postat acum

on

De către

Din rău, în mai rău! După ce că prețurile la energie par să fi scăpat total de sub control, în ciuda încercărilor coaliției de guvernare de a adopta măsuri anticriză, conflictele de interese (cu iz mai mult sau mai puțin electoral), continuă să țină capul de afiș. Europarlamentarul Rareş Bogdan anunţă că va solicita, luni, în calitate de prim-vicepreşedinte al PNL, o întrunire de urgenţă a coaliţiei şi punerea pe ordinea de zi de săptămâna viitoare, de către Parlamentul României, a revocării întregului Consiliul de Conducere al ANRE. ”Duminică după-amiaza sau luni solicit, în calitate de prim-vicepreşedinte al partidului de guvernământ, o întrunire de urgenţă a coaliţiei şi punerea pe ordinea de zi de săptămâna viitoare, de către Parlamentul României, a revocării întregului Consiliul de Conducere al ANRE”, declară Rareş Bogdan. ”Domnii de la ANRE, în momentul ăsta, subminează statul român şi autoritatea Guvernului României, a prim-ministrului şi a nu mai puţin de cinci miniştri care au semnat această Ordonanţă”, a acuzat liderul liberal. Reacţia lui Rareş Bogdan vine în contextul în care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), arbitrul pieţei energetice din România, a avertizat Guvernul într-o notă că ordonanţa de urgenţă adoptată joi pentru plafonarea facturilor încalcă flagrant regulile europene pentru că limitează comerţul comunitar cu energie, potrivit unui document consultat de G4Media.

”Îi avertizez pe cei care spun că lucrul este imposibil că în Spania, cu o situaţie precedentă, colegii noştri spanioli au trecut la desfiinţarea ANRE şi la reînfiinţare.” Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL.

A.P.

Continuă să citeşti

ȘTIRI NAȚIONALE

 România dorește să achiziționeze drone Bayraktar!

Postat acum

on

De către

Ministerul Apărării vrea să cumpere drone de atac Bayraktar TB2, vehicule fără pilot devenite atât de celebre în timpul războiului din Ucraina. MApN vrea să cumpere 3 sisteme (18 drone) și prevede un cost de 300 de milioane de dolari, drept pentru care a cerut încuviințarea Parlamentului. Sistemele UAS menționate sunt destinate structurilor din cadrul Forțelor Terestre. Drona Bayraktar TB2 este o dronă de altitudine medie și cu autonomie mare, o dronă înarmată gândită pentru în special pentru lovituri de atac și operațiuni limitate de supraveghere. Dronele au fost introduse pentru prima dată în Turcia în 2014, dar de atunci au fost folosite în numeroase operațiuni și conflicte, în special în conflictul azero-armean din 2020 și în războiul din Ucraina. Dronele TB2, cu o rază de acțiune de peste 200 km și o anduranță de circa 27 de ore la o altitudine de peste 7 km și pot transporta rachete MAM-L și MAM-C fabricate în Turcia.

 

Continuă să citeşti

ȘTIRI NAȚIONALE

Parlamentul a înființat comisia specială pentru legile justiției 

Postat acum

on

De către

Parlamentul a votat, astăzi, în şedinţă comună, înființarea Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei. De adoptarea legilor justiției depinde ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare (M.C.V.) și intrarea în Schengen a României. De asemenea adoptarea legilor justiției este jalon de îndeplinit pentru România în PNRR (Planul Național de Redresare si Rezilientă). Cu 273 de voturi pentru și 42 împotriva, deputații și senatori au înființat comisia specială pentru elaborarea legilor justiției. Comisia este formată din 25 de membrii și va funcționa 60 de zile de la data înființării. La finalul activității, membrii trebuie să întocmească rapoarte pe inițiativele dezbătute.

A.P.

Continuă să citeşti
Publicitate

Abonează-te

CURS VALUTAR