DEZVĂLUIRI LOCALE
AGA CEO decide azi la București soarta SE Chișcani, afacere parafată de Ciurel
Vizualizări 835
AGA de la CE Oltenia are pe ordinea de zi, astăzi, în ședința organizată la sediul companiei din București, anularea deciziei prin care Complexul a preluat termocentrala Chișcani, în 2013, o afacere destul de întortocheată și în prezent. Complexul anunță că va angaja și avocați pentru a recupera eventualele daune generate de anularea tranzacției de acum aproape șapte ani. Totodată se suspendă hotărârea din 2015 prin care s-a decis vânzare unor active ale acestui obiectiv dar și angajarea unor consultați care vor stabili cât a pierdut compania din Gorj urmare a acestei afaceri.
Termocentrala de la Chișcani a fost considerată în 2016 drept ,,osul din gâtul lui Ciurel”, iar abia la aceea vreme a stârnit interesul Corpului de Control al Guvernului care a decis să solicite documente de la CEO privind felul în care a fost preluată termocentrala de la Brăila, în 2013. Acest organism decide să o ia pe urmele afacerii Chișcani, în care era vizat Laurențiu Ciurel, la un an după ce FNME a sesizat, în scris, Palatul Cotroceni că achiziția termocentralei de la Brăila, nefuncțională de fapt, era nocivă pentru CEO, făcându-se în baza unor ordine politice, ca la jumătatea lui 2015 să se încerce descotorosirea de termocentrală, prin vânzarea la bucată a activelor grupului energetic. Sesizarea FNME nu stârnește atunci interesul Președinției, care o trimite ministrului Energiei, Andrei Gerea, iar respectivul, culmea, lui Ciurel. Evident că nu se ia nicio măsură la cele sesizate ca, în martie 2016, Ciurel să iasă public și să dea dreptate FNME, explicând că fostul ministru al Energiei, social-democratul Constantin Niță, i-ar fi dat un os, sub forma termocentralei de la Chișcani, pe care a trebuit să îl înghită, alături de altă “carne” primită de la minister.
Afacerea PSD, lichidată de PNL
Cele două grupuri ale Termocentralei Brăila au fost preluate de către Complexul Energetic Oltenia în toamna anului 2013, asta după ce, în primăvara aceluiași an, CEO a pus sechestru pe grupul modernizat şi retehnologizat al Termocentralei din Chișcani, pentru o datorie de aproximativ 30 de milioane de lei. Mai exact, firma producătoare de energie nu şi-a achitat, până atunci, cărbunele primit în 2012. Cum sechestrul nu a rezolvat problema, Complexul Energetic s-a văzut nevoit, se anunța la acea dată, să preia cele două grupuri ale termocentralei Brăila şi cei 300 de angajaţi care lucrau acolo. La cârma Complexului Energetic se afla Laurențiu Ciurel, fost social-democrat, care a explicat dedesubturile afacerii Chișcani abia trei ani mai târziu.
Mai exact, pentru a justifica, public, pierderile pe care le-a înregistrat CEO în 2015, sub comanda sa, Laurențiu Ciurel, destituit la aceea vreme deja de câteva luni din funcție, a aruncat pisica moartă “Chișcani” în curtea fostului ministru al Energiei, Constantin Niță. “Peste o lună de zile, față de ce ai acum la CEO, o să mai ai două hidrocentrale foarte importante: Hidrocentrala de la Lotru și Hidrocentrala de la Argeș. Pentru că ți-am dat atâta carne, o să îți dau și un pic de os, îți dau Termocentrala Brăila pentru că ai de recuperat o datorie de 20 de milioane de la Termoelectrica, iar ea valorează mult mai mult”, i-ar fi spus Niță lui Laurențiu Ciurel, potrivit declarațiilor din martie 2016 ale fostului manager privat al CEO. Ciurel susținea, de asemenea, că și în aceste condiții, CEO tot ar fi fost în câștig, pierderile produse Complexului Oltenia de la achiziția termocentralei pe gaz de la Brăila nedepășind însă 28 de milioane de lei, valoarea unității fiind mult mai mare.
CEO a încercat însă să vândă termocentrala de la Chișcani olandezilor de la BUVOCA Holdings BV. Societatea olandeză cu sediul în Amsterdam, care și-a înființat în România BUVOCA Energy SRL ajunsese să încheie cu CEO un memorandum, mai exact pe 22.07.2014 “în vederea reconversiei SE Chișcani a combustibilului folosit în prezent(gaz natural și păcură), în noul comustibil, o emulsie cu 60% cărbune cu putere calorică(6000 kcal/kg) mare și restul apă 40%-o tehnologie inovatoare care dă șanse termocentralei de relansare economică, datorită prețului foarte competitiv al energiei electrice obținute”.
În acest sens, în decembrie 2014, se realizează și un studiu de fezabilitate, la cererea olandezilor care cer în ianuarie 2015 o întâlnire la București cu oficialii CEO. Pe 20 ianuarie 2015, olandezii se întâlnesc în Capitală cu reprezentanții CEO și își manifestă intenția de a cumpăra termocentrala de la Chișcani, lucru materializat printr-o scrisoare de intenție. De altfel, la aceea vreme, o scrisoare similară ajungea și la fostul premier, Victor Ponta.
O jumătate de an mai târziu, vânzarea termocentralei ajunge în AGA, asta după ce CEO se pregătise de această vânzare încă din decembrie 2015. Mai exact, CEO atribuise unei firme din Cluj, Dorian DRS SA, un contract de 168.130 de lei pentru a evalua patrimoniul Termocentralei Chişcani, în vederea vânzării activelor olandezilor de la BUVOCA. Urmând cursul firesc, Adunarea Acţionarilor CEO, din 6 aprilie 2015, pune în discuție proiectul privind vânzarea prin licitaţie publică cu strigare a termocentralei din Brăila, iar proiectul este aprobat. Se stabilește, de asemenea, ca de vânzare să se ocupe Octavian Graure, partenerul de dosar al lui Laurențiu Ciurel. Procedura nu se mai duce la îndeplinire “nefiind îndeplinite toate formalitățile impuse de legislație”, și se sfârșește când Ciurel rămâne fără mandatul de manager al CEO, în decembrie 2015.
Ilie o transformă în sucursală
Urmașul lui Ciurel, după mandatul eșuat al lui Laurențiu Ciobotărică, Ionel Ilie repune afacerea Chișcani pe tapet, anunțând însă și el că vrea să vândă termocentrala de la Chișcani, nu olandezilor, ci la fier vechi. Noul manager al CE Oltenia, Ionel Ilie, anunța astfel în ianuarie 2016 că vrea să grăbească procesul de vânzare prin licitație publică a Termocentralei Chișcani de la Brăila, ale cărei costuri de producere a energiei depășesc prețurile de vânzare. Se menționa că în situația în care nu se va reuși să se plaseze unitatea energetică de la Brăila unui alt investitor, aceasta va fi dezmembrată bucată cu bucată și vândută la fier vechi. Nu se întâmplă asta, iar Ilie ajunge să transforme termocentrala în SE Chișcani, sucursală a CEO.
Afacerea Chișcani ajunge să fie cercetată și de Corpul de Control al fostului premier Cioloș
În noiembrie 2019, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a luat în discuţie şi a aprobat solicitarea Societăţii Complexul Energetic Oltenia SA de modificare a licenţei pentru exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare pe care aceasta o deţine, conform unui comunicat al instituţiei. Astăzi însă, AGA CEO va decide dacă se anulează sau nu hotărârea acestui organism din septembrie 2013 prin care s-a preluat termocentrala Chișcani de către CEO.
CORINA ALBULESCU
DEZVĂLUIRI LOCALE
Șefa de presă a PSD, răsplătită cu 11.000 de lei lunar la o companie a CEO! Fostul ministru Ivan și-a mufat două sinecuriste în SPV-urile companiei energetice din Gorj!
Vizualizări 5.557
Ascensiunea fostei jurnaliste de la România TV, Angelica Pagu, ajunsă șefă a biroului de presă al PSD, arată cât au contribuit resorturile politice pentru propulsarea sa în diferite sinecuri. Ca să aveți o idee, în anul fiscal 2023, aceasta figura cu un salariu net annual de 84.000 de lei obținut direct de la formațiunea politică, sumă la care s-au adăugat alți 27.084 de lei încasați în calitate de consilier parlamentar. În luna august a anului 2024, traseul său prin instituțiile publice a continuat prin plasarea în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, instituție aflată în subordinea Ministerului Energiei, unde i-a fost asigurată o indemnizație anuală de 54.155 de lei.
Foto: Angelica Pagu, sursa foto: Facebook
Următorul pas în cariera Angelicăi Pagu a fost făcut la propunerea șefilor Complexului Energetic Oltenia, când Adunarea Generală a Acționarilor a numit-o în Consiliul de Administrație al societății Centrala în Ciclu Combinat pe Gaz Turceni SA. Decizia îi garantează un mandat până în februarie 2030 și o indemnizație lunară de 11.000 de lei net.
Cu doar o săptămână înainte de numirea de la Turceni, în Consiliul de Administrație al societății Parc Fotovoltaic Ișalnița SA, la care CEO e partener alături de OMV Petrom SA, a fost numită ca membru și desemnată președinte Oana Ancuța Neamțiu. Aceasta lucrează în funcția de consilier la cabinetul președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, social-democratul Emil Radu Moldovan.
Acesta a condus filiala județeană a PSD Bistrița-Năsăud până în luna aprilie a acestui an, când a demisionat din funcție în urma unor percheziții derulate de către Direcția Națională Anticorupție într-un dosar de corupție privind achizițiile publice. După plecarea sa, conducerea interimară a organizației județene a fost preluată de Bogdan Ivan, deputat de Bistrița-Năsăud și prim-vicepreședinte al PSD.
Foto: Oana Ancuța Neamțiu; Sursa foto: rasunetul.ro
Oana Ancuța Neamțiu mai deține un fotoliu de administrator și în Consiliul de Administrație al firmei Protecție și Pază BN SRL, societate aparținând Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Din același organism de conducere face parte și Ioan Alin Demian, finul lui Bogdan Ivan, pe care fostul ministru al Energiei a încercat să-l impună și în Consiliul de Supraveghere al societății Hidroelectrica.
Atât Angelica Pagu, cât și Oana Ancuța Neamțiu au primit posturi bine plătite în societățile unde Complexul Energetic Oltenia este partener exact în perioada în care Bogdan Ivan exercita funcția de ministru al Energiei. Distribuirea acestor funcții către personaje din aparatul de partid transformă proiectele energetice în surse de venit garantat pe mulți ani pentru sinecuriștii PSD, în timp ce proiectele pe care trebuiau să le dezvolte aceste societăți bat pasul pe loc de mulți ani.
Claudiu Matei
DEZVĂLUIRI LOCALE
Începe procesul ucigașilor fetiței de 4 ani! Concubinul mamei a lovit-o, iar mama copilei a văzut totul și nu a făcut nimic!
Vizualizări 1.913
Tribunalul Gorj a constatat legalitatea sesizării instanței și legalitatea administrării probelor din cursul urmăririi penale și a dispus începerea judecății în dosarul fetiței de 4 ani moarte în februarie, după aproape o lună de spitalizare. Pe banca acuzaților stau Mihai Robert Danciu, concubinul mamei copilei, trimis în judecată pentru omor calificat asupra unui membru de familie, rele tratamente aplicate minorului și proxenetism, și Diana Maria Tescoveanu, mama fetiței, acuzată de complicitate la omor calificat asupra unui membru de familie și de rele tratamente aplicate minorului. Ambii se află după gratii din luna februarie, când procurorii au cerut și au obținut mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Cum s-a ajuns la ucidrea fetiței
Fetița a ajuns la începutul lunii februarie la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Târgu Jiu în stare de comă, adusă de mama sa cu răni grave la cap. Femeia le-a spus medicilor că micuța ar fi căzut din pat și s-ar fi lovit, iar cadrele medicale au anunțat poliția. Copila a fost transferată în stare critică la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Maria Sklodowska Curie” București, unde medicii s-au luptat aproape o lună pentru viața ei, însă fetița nu a supraviețuit.
În urma cercetărilor, mama copilului și concubinul acesteia au fost reținuți pentru 24 de ore, iar anchetatorii au decis apoi arestarea preventivă a amândurora.
Ce au descoperit procurorii
Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a făcut publică situația de fapt pe 16 februarie, într-un comunicat, după ce în cursul zilei de 14.02.2026 a formulat propunerea de arestare preventivă pentru doi inculpați cercetați, la acea data, pentru tentativă de omor calificat asupra unui membru de familie, respectiv complicitate la această infracțiune, victima fiind o minoră de 4 ani.
Procurorul a reținut că ”din probatoriul administrat rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul D.R.M., în prezența inculpatei T.D.M., în timp ce se aflau în apartamentul închiriat în regim hotelier din municipiul Târgu Jiu, a agresat copila de 4 ani în data de 06.02.2026. Bărbatul a lovit-o cu genunchiul în zona feței, cu palmele peste față și a prins-o de păr, apoi de mână și de picior, aruncând-o spre holul dinaintea camerei, iar fetița s-a izbit de perete cu intensitate. Din agresiune a rezultat un traumatism cranian grav, hematom subdural fronto-parietal superior dreapta, plus leziunile constatate de medici, răni care i-au pus viața în pericol și au impus intervenția operatorie de urgență”.
Anchetatorii au reținut că fapta bărbatului întrunește elementele tentativei la infracțiunea de omor calificat asupra unui membru de familie, cu aplicarea prevederilor care vizează violența asupra minorului, în forma intenției indirecte. Între inculpat și mama copilei exista o relație de concubinaj de aproximativ un an, cu conviețuire și viață dusă în comun, iar procurorii au apreciat că în acest mediu s-a stabilit o relație de tip „părinte-copil” în sens penal, cu rol de supraveghere și îngrijire și cu autoritate în gospodărie, ceea ce atrage incidența articolului care sancționează mai dur infracțiunile împotriva minorului.
În ceea ce o privește pe mama fetiței, procurorii au reținut că femeia a fost prezentă în momentul agresiunii și a conștientizat pe deplin gravitatea și intensitatea loviturilor, dar nu a făcut niciun gest care să oprească bătaia și nici nu a plecat de îndată cu copila la spital. Din contră, potrivit comunicatului, ea și-a continuat activitatea de prostituție, transportând fetița rănită aproximativ 40 de kilometri, până într-o comună din județul Gorj, ca să își exercite în continuare ocupația.
Anchetatorii au apreciat că în cazul femeii nu este vorba de o simplă pasivitate, ci de o conduită care a contribuit la menținerea și amplificarea stării de pericol letal în care se afla copila. Le-au fost imputate prezența la agresiune și lipsa oricărei reacții care să întrerupă sau să descurajeze violența, neapelarea de îndată la ajutor medical și nepornirea imediată spre spital, deși își dădea seama cât de grave erau loviturile, dar și îndepărtarea victimei de posibilitatea intervenției medicale urgente prin acea călătorie de 40 de kilometri, care a întârziat accesul fetiței la îngrijiri vitale. Procurorii au afirmat că femeia, cu intenție cel puțin indirectă, a ajutat și a înlesnit fapta bărbatului, cunoscând vulnerabilitatea vădită a copilei, dată de vârstă, și acceptând posibilitatea ca fetița să moară din cauza întârzierii salvării.
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Gorj a dispus atunci emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru 30 de zile pentru cei doi inculpați.
Trimiși în judecată
La începutul lunii august, cei doi, Mihai Robert Danciu și Diana Maria Tescoveanu, au fost trimiși în judecată. În urmă cu câteva zile, judecătorii Tribunalului Gorj au constatat legalitatea sesizării instanței și legalitatea administrării probelor în cursul urmăririi penale și au dispus începerea judecății cauzei privind pe Tescoveanu Diana Maria, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la omor calificat asupra unui membru de familie și rele tratamente aplicate minorului, și pe Danciu Mihai Robert, pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat asupra unui membru de familie, rele tratamente aplicate minorului și proxenetism.
Două funcții importante la Tribunalul Gorj, pe masa CSM! Cine sunt judecătoarele propuse
Vizualizări 15.173 Conducerea Tribunalului Gorj ar putea înregistra două schimbări în urma ședinței de joi, 1 octombrie 2026, a Secției...
Șefa de presă a PSD, răsplătită cu 11.000 de lei lunar la o companie a CEO! Fostul ministru Ivan și-a mufat două sinecuriste în SPV-urile companiei energetice din Gorj!
Vizualizări 5.557 Ascensiunea fostei jurnaliste de la România TV, Angelica Pagu, ajunsă șefă a biroului de presă al PSD,...
Începe procesul ucigașilor fetiței de 4 ani! Concubinul mamei a lovit-o, iar mama copilei a văzut totul și nu a făcut nimic!
Vizualizări 1.913 Tribunalul Gorj a constatat legalitatea sesizării instanței și legalitatea administrării probelor din cursul urmăririi penale și a dispus...
Doi magistrați cu legături puternice cu Gorjul, în conducerea Curții de Apel Craiova
Vizualizări 8.259 Curtea de Apel Craiova are deja în conducere un vicepreședinte originar din magistratura gorjeană, iar în perioada următoare...
You must be logged in to post a comment Login