DEZVĂLUIRI LOCALE
AGA CEO decide azi la București soarta SE Chișcani, afacere parafată de Ciurel
AGA de la CE Oltenia are pe ordinea de zi, astăzi, în ședința organizată la sediul companiei din București, anularea deciziei prin care Complexul a preluat termocentrala Chișcani, în 2013, o afacere destul de întortocheată și în prezent. Complexul anunță că va angaja și avocați pentru a recupera eventualele daune generate de anularea tranzacției de acum aproape șapte ani. Totodată se suspendă hotărârea din 2015 prin care s-a decis vânzare unor active ale acestui obiectiv dar și angajarea unor consultați care vor stabili cât a pierdut compania din Gorj urmare a acestei afaceri.
Termocentrala de la Chișcani a fost considerată în 2016 drept ,,osul din gâtul lui Ciurel”, iar abia la aceea vreme a stârnit interesul Corpului de Control al Guvernului care a decis să solicite documente de la CEO privind felul în care a fost preluată termocentrala de la Brăila, în 2013. Acest organism decide să o ia pe urmele afacerii Chișcani, în care era vizat Laurențiu Ciurel, la un an după ce FNME a sesizat, în scris, Palatul Cotroceni că achiziția termocentralei de la Brăila, nefuncțională de fapt, era nocivă pentru CEO, făcându-se în baza unor ordine politice, ca la jumătatea lui 2015 să se încerce descotorosirea de termocentrală, prin vânzarea la bucată a activelor grupului energetic. Sesizarea FNME nu stârnește atunci interesul Președinției, care o trimite ministrului Energiei, Andrei Gerea, iar respectivul, culmea, lui Ciurel. Evident că nu se ia nicio măsură la cele sesizate ca, în martie 2016, Ciurel să iasă public și să dea dreptate FNME, explicând că fostul ministru al Energiei, social-democratul Constantin Niță, i-ar fi dat un os, sub forma termocentralei de la Chișcani, pe care a trebuit să îl înghită, alături de altă “carne” primită de la minister.
Afacerea PSD, lichidată de PNL
Cele două grupuri ale Termocentralei Brăila au fost preluate de către Complexul Energetic Oltenia în toamna anului 2013, asta după ce, în primăvara aceluiași an, CEO a pus sechestru pe grupul modernizat şi retehnologizat al Termocentralei din Chișcani, pentru o datorie de aproximativ 30 de milioane de lei. Mai exact, firma producătoare de energie nu şi-a achitat, până atunci, cărbunele primit în 2012. Cum sechestrul nu a rezolvat problema, Complexul Energetic s-a văzut nevoit, se anunța la acea dată, să preia cele două grupuri ale termocentralei Brăila şi cei 300 de angajaţi care lucrau acolo. La cârma Complexului Energetic se afla Laurențiu Ciurel, fost social-democrat, care a explicat dedesubturile afacerii Chișcani abia trei ani mai târziu.
Mai exact, pentru a justifica, public, pierderile pe care le-a înregistrat CEO în 2015, sub comanda sa, Laurențiu Ciurel, destituit la aceea vreme deja de câteva luni din funcție, a aruncat pisica moartă “Chișcani” în curtea fostului ministru al Energiei, Constantin Niță. “Peste o lună de zile, față de ce ai acum la CEO, o să mai ai două hidrocentrale foarte importante: Hidrocentrala de la Lotru și Hidrocentrala de la Argeș. Pentru că ți-am dat atâta carne, o să îți dau și un pic de os, îți dau Termocentrala Brăila pentru că ai de recuperat o datorie de 20 de milioane de la Termoelectrica, iar ea valorează mult mai mult”, i-ar fi spus Niță lui Laurențiu Ciurel, potrivit declarațiilor din martie 2016 ale fostului manager privat al CEO. Ciurel susținea, de asemenea, că și în aceste condiții, CEO tot ar fi fost în câștig, pierderile produse Complexului Oltenia de la achiziția termocentralei pe gaz de la Brăila nedepășind însă 28 de milioane de lei, valoarea unității fiind mult mai mare.
CEO a încercat însă să vândă termocentrala de la Chișcani olandezilor de la BUVOCA Holdings BV. Societatea olandeză cu sediul în Amsterdam, care și-a înființat în România BUVOCA Energy SRL ajunsese să încheie cu CEO un memorandum, mai exact pe 22.07.2014 “în vederea reconversiei SE Chișcani a combustibilului folosit în prezent(gaz natural și păcură), în noul comustibil, o emulsie cu 60% cărbune cu putere calorică(6000 kcal/kg) mare și restul apă 40%-o tehnologie inovatoare care dă șanse termocentralei de relansare economică, datorită prețului foarte competitiv al energiei electrice obținute”.
În acest sens, în decembrie 2014, se realizează și un studiu de fezabilitate, la cererea olandezilor care cer în ianuarie 2015 o întâlnire la București cu oficialii CEO. Pe 20 ianuarie 2015, olandezii se întâlnesc în Capitală cu reprezentanții CEO și își manifestă intenția de a cumpăra termocentrala de la Chișcani, lucru materializat printr-o scrisoare de intenție. De altfel, la aceea vreme, o scrisoare similară ajungea și la fostul premier, Victor Ponta.
O jumătate de an mai târziu, vânzarea termocentralei ajunge în AGA, asta după ce CEO se pregătise de această vânzare încă din decembrie 2015. Mai exact, CEO atribuise unei firme din Cluj, Dorian DRS SA, un contract de 168.130 de lei pentru a evalua patrimoniul Termocentralei Chişcani, în vederea vânzării activelor olandezilor de la BUVOCA. Urmând cursul firesc, Adunarea Acţionarilor CEO, din 6 aprilie 2015, pune în discuție proiectul privind vânzarea prin licitaţie publică cu strigare a termocentralei din Brăila, iar proiectul este aprobat. Se stabilește, de asemenea, ca de vânzare să se ocupe Octavian Graure, partenerul de dosar al lui Laurențiu Ciurel. Procedura nu se mai duce la îndeplinire “nefiind îndeplinite toate formalitățile impuse de legislație”, și se sfârșește când Ciurel rămâne fără mandatul de manager al CEO, în decembrie 2015.
Ilie o transformă în sucursală
Urmașul lui Ciurel, după mandatul eșuat al lui Laurențiu Ciobotărică, Ionel Ilie repune afacerea Chișcani pe tapet, anunțând însă și el că vrea să vândă termocentrala de la Chișcani, nu olandezilor, ci la fier vechi. Noul manager al CE Oltenia, Ionel Ilie, anunța astfel în ianuarie 2016 că vrea să grăbească procesul de vânzare prin licitație publică a Termocentralei Chișcani de la Brăila, ale cărei costuri de producere a energiei depășesc prețurile de vânzare. Se menționa că în situația în care nu se va reuși să se plaseze unitatea energetică de la Brăila unui alt investitor, aceasta va fi dezmembrată bucată cu bucată și vândută la fier vechi. Nu se întâmplă asta, iar Ilie ajunge să transforme termocentrala în SE Chișcani, sucursală a CEO.
Afacerea Chișcani ajunge să fie cercetată și de Corpul de Control al fostului premier Cioloș
În noiembrie 2019, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a luat în discuţie şi a aprobat solicitarea Societăţii Complexul Energetic Oltenia SA de modificare a licenţei pentru exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare pe care aceasta o deţine, conform unui comunicat al instituţiei. Astăzi însă, AGA CEO va decide dacă se anulează sau nu hotărârea acestui organism din septembrie 2013 prin care s-a preluat termocentrala Chișcani de către CEO.
CORINA ALBULESCU
În vremea regimului comunist au ajuns în structurile statului și persoane fără prea multă școală sau fără o minimă pregătire în domeniu, doar la recomandarea vreunui șef de partid sau de CAP. În mediul cazon, dar mai ales pentru milițieni, exista expresia că a fost făcut ”la apelul bocancilor”.
Acea expresie e la fel de actuală, după mai bine de trei decenii de la Revoluție, când în Poliția Română intră tot felul de specimene, școlite pe la universitățile de apartament, sub pretextul așa ziselor ”angajări din sursă externă” și transformate în polițiști după un stagiu ”intensiv” la școlile de profil ale MAI. În acest fel, o recunosc chiar cei din sistem, se deprofesionalizează, constant Poliția Română.
Un incident minor care a avut loc pe 4 octombrie, în Tg-Jiu, în parcarea Prefecturii Gorj, de pe strada Crișan, relevă, fără echivoc, că logica unui polițist din cadrul Biroului Poliției Rutiere Tg-Jiu , făcut ”la apelul bocancilor”, bate orice banc cu polițiști, ba chiar și seria ”Academia de poliție”, cea mai spumoasă comedie despre polițiști.
Concret: în acea parcare super aglomerată pe parcursul fiecărei zile, o șoferiță și-a abandonat mașina, parcată neregulamentar, în fața șirului de autoturisme parcate pe locurile marcate, blocând practic calea de rulare din acea parcare. Un tânăr din Tg-Jiu căreia șoferița îi blocase autoturismul soției a sunat-o pe femeie de mai multe ori pentru a-i solicita să-și mute mașina din acel loc, însă aceasta nu a răspuns la telefon. După două ore de așteptare, tânărul s-a urcat la volanul autoturismului soției și a reușit, totuși, să-și facă loc printre acea mașină și cele parcate regulamentar, însă a zgâriat, aproape insesizabil, acel autoturism și, implicit, pe al său. Inițial, proprietara mașinii a fost de acord că a parcat neregulamentar, că vina îi aparține și ei în egală măsură și fiecare să-și repare stricăciunile minore, adică un polish auto și zgârietura era ”reparată”. Ulterior, s-a răzgândit și a căzut la înțelegere cu tânărul târgujian ca acesta să suporte o parte din cheltuiala cu ”reparația” mașinii și a acceptat că 100 de lei sunt suficienți.
A doua zi însă, femeia l-a sunat pe tânăr și l-a anunțat că-i returnează banii și va merge la poliție.
Intră în scenă agentul ”000”
”Cazul” a fost preluat de agentul Florin Ungureanu de la Biroul Poliției Rutiere Tg-Jiu care a investigat ”zgârietura”, a solicitat imagini de pe camerele de supraveghere ale Instituției Prefectului Județul Gorj pentru a constata în mod direct cum s-a produs ”coliziunea”. Cum Prefectura Gorj i-a răspuns polițistului că acele camere de supraveghere montate pe sediul instituției nu sunt funcționale, ”ancheta” s-a blocat. Cel mai probabil, agentului Ungureanu i-a trecut prin cap să ceară chiar și o expertiză medico-legală pentru a vedea dacă, în urma zgârieturii, autoturismul a sângerat sau i-a fost pusă viața în pericol. Dar n-a făcut-o. A mai așteptat ceva vreme. După aproape două luni de investigații aprofundate, agentul Ungureanu a făcut o psihanaliză și a ajuns la concluzia că tânărul este unicul vinovat pentru acel incident, așa că, marți, 28 noiembrie a.c., a întocmit un proces-verbal prin care l-a sancționat pe acesta cu 8 puncte amendă, adică cu 1.160 de lei, plus suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. (?!)
Motivul: ”În ziua de 05.10.2023 (incidentul a avut loc pe 4 octombrie – n.r.)…nu s-a asigurat în mod corespunzător la efectuarea virajului la dreapta și a acroșat autoturismul VW Golf (…) care se afla parcat/oprit neregulamentar (!!!) Totodată acesta nu s-a prezentat în termen de 24 de ore la sediul Poliției Mun. Tg-Jiu pentru declararea evenimentului rutier”.
Adică agentul Ungureanu a pitrocit o ”mega-anchetă”, timp de aproape două luni, pentru o zgârietură, ca să ajungă la o inepție. Potrivit logicii agentului Ungureanu, care interpretează legea într-un mod cel puțin bizar, orice șofer care încearcă să se strecoare pe lângă autoturismele parcate neregulamentar și atinge vreunul, riscă să rămână fără permisul de conducere, plus amendă de aproape 1.200 de lei, iar cel care parchează neregulamentar e protejat în fața legii! În acest context, Ungureanu e adeptul ”Legii junglei” – adică scapă cine poate!
DEZVĂLUIRI LOCALE
Primăria Bumbești Jiu se folosește de Ordonanța Austerității să nu le ofere pachete cu dulciuri copiilor din localitate
Primăria Bumbești Jiu se laudă, în fiecare an, cu excedent bugetar, dar, cu toate acestea, nu are bani să le ofere copiilor din oraș nici măcar o plăsuță cu dulciuri de sărbătorile de iarnă. Primarul Constantin Bobaru este nepăsător la acest capitol și consideră că austeritatea trebuie înțeleasă și de copii.
Consilierii se folosesc, pentru a-i lăsa pe copii fără aceste mici bucurii, de noua ordonanță a austerității. Situația este jenantă pentru că aleșii locali puteau găsi alte soluții pentru această așa zisă problemă: donații, sponsorizări pentru micuții din localitate.
De altfel, părinții micuților sunt revoltați de această măsură aberantă iar pe grupurile de la școli și grădinițe mulți au fost foarte supărați și s-au manifestat ca atare. Situația de la Bumbești Jiu este, astfel, absolut jenantă.
DEZVĂLUIRI LOCALE
Peste 51.000 de euro: Primarul Remetea de la Tismana a recuperat de la executor casa părintească scoasă la licitație!
Lichidatorul judiciar „Consultant Insolvență SPRL” a scos, recent, la licitație publică casa părintească a primarului de Tismana, Petre Remetea. Casa și terenul aferent se vindeau prin licitație cu strigare cu o sumă ce pornea de la 51.200 de euro.
Proprietatea a fost scoasă la licitație în urma falimentului firmei primarului, SC ELIMASTRO SRL.
Ieri însă primarul a anunțat, pe pagina sa de Facebook, că a recuperat casa părintească de la Costeni, care fusese scoasă la mezat.
Postarea publică a primarului a stârnit însă discuții în rândul membrilor comunității care se tem că Remetea, urmare a celor întâmplate, va duce și primăria spre faliment. „Oare ce se va intampla cu persoanele care au domiciliul acolo, inclusiv domnul Primar. Da, înțelegem faptul ca el nu stă acolo, ci că locuința lui nu se află pe raza Orașului Tismana, însă „Casa Părintească” se află acolo. Oare cum poate fi văzută chestia asta din toate punctele de vedere? Omul aflat în „Slujba Cetățeanului” să își piardă Casa Părintească în urma falimentului? Ce se va intampla cu toate persoanele care au domiciliul (in buletin) la acea adresă peste noapte? Ce încredere putem avea intr-o persoană care își declară falimentul personal”, sunt doar câteva întrebări venite de la cititorii gorjexpress.ro.