ȘTIRI NAȚIONALE
Secretarul de stat Teodora PREOTEASA prezintă cele 3 surse pentru finanțarea industriei
Teodora Preoteasa, secretar de stat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a prezentat instrumentele disponibile pentru a răspunde nevoilor de modernizare a industriei mari, la dezbaterea “Marea Industrie, contributor important la PIB-ul României”, organizată de Financial Intelligence, în parteneriat cu Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie din România.
Potrivit domniei sale, cele 3 surse majore pentru finanțare existente sunt: “Fondul pentru Modernizare – aproximativ 16 miliarde EUR, gestionate de Ministerul Energiei – România pentru domeniile prioritare:
• eficiența energetică în instalații industriale incluse în sistemul de comercializare a cotelor de emisii/ETS, căruia îi corespunde programul-cheie 7 – Sprijin pentru achiziționarea și folosirea de instalații de captare, transport, stocare și folosire a CO2
• modernizarea la nivelul celor mai bune tehnologii disponibile a instalațiilor din industriile oțelului, cimentului, petrolului și gazelor naturale, producției de energie și din alte industrii intens poluatoare.
Împrumuturi garantate de European Investment Bank în valoare cumulată, estimativ, între 1,6 și 2,14 miliarde EUR ce vor acompania Reforma 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență /Componenta Energie – împrumuturi destinate întreprinderilor mari care nu sunt incluse în sistemul de comercializare a cotelor de emisii/ETS inclusiv pentru transformarea capacităților de producție și eficientizarea proceselor productive în vederea reducerii impactului asupra mediului, precum și pentru digitalizare.
Suplimentar, PNRR vizează finanțarea a 50 de proiecte de eficiență energetică în valoare de 64 de milioane EUR (atât întreprinderi mari, cât și IMM-uri), pentru reducerea consumului de energie, digitalizare și creșterea consumului din producția proprie de energie și energie termică.
Politica de Coeziune:
• Programul Dezvoltare Durabilă prin care se sprijină, tot, companiile non ETS (întreprinderi mari și IMM neincluse în sistemul de comercializare a cotelor de emisii/ETS) pentru eficientizarea proceselor tehnologice și realizarea de economii de energie prin retehnologizare și modernizare, monitorizare și optimizarea consumului de energie, precum și utilizarea energiei produse din surse regenerabile. Sprijinul se va acorda sub forma de instrument financiar, de data aceasta implementat cu BERD, aprox. 100 mil euro.
• Tranziția Justă promovează investiții productive în întreprinderi mari cu obligația de a le identifica în prealabil la nivelul planurilor teritoriale, în domenii precum: fabricarea bateriilor reîncărcabile și a acumulatorilor pentru transporturi, fabricarea hidrogenului și a combustibililor sintetici pe bază de hidrogen sau fabricarea de echipamente pentru eficiența energetică.”
De asemenea, întreprinderile mari pot beneficia de finanțare pentru inovare, doar cu condiția parteneriatului cu IMM-uri, în cadrul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, precum si în programele regionale, a mai spus secretarul de stat: “In plus, ne uităm cu încredere să utilizăm noua Platformă privind Tehnologiile Strategice în Europa: STEP, în scopul utilizării, din 2024, a unor fonduri aferente programelor 2021 – 2027 pentru susținerea dezvoltării capacităților mari de producție în domenii critice pentru obiectivele de acțiune climatică și de securitate ale Uniunii precum: tehnologiile digitale și avansate, tehnologiile verzi și biotehnologiile.”(Sursa: Financial Intelligence)
ACTUALITATE
Legea „fugarilor”, dezbătută astăzi de CCR
CCR va dezbate astăzi sesizarea ÎCCJ privind Legea ”fugarilor”, lege care a adoptată în plenul Camerei Deputaților, în data de 29 noiembrie 2023.
Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu Legea ”fugarilor” urmează să fie dezbătută, astăzi, de Curtea Constituţională a României (CCR).
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis la finalul anului trecut, în urma convocării Secţiilor Unite, cu participarea a 88 de judecători, sesizarea CCR cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal.
În opinia Instanţei supreme, printre drepturile încălcate cetăţenilor prin această lege se află dreptul la un proces echitabil şi dreptul de libertate individuală.
”Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal.
Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secţiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 alin. (3) din Constituţia României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituţie privitor la neretroactivitatea legii”, se arăta într-un comunicat al Instanţei supreme, scrie Agerpres.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 29 noiembrie 2023, proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei care prevede că persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de şapte zile la Poliţie pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani.
”Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.
Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei”, prevede proiectul de lege.
Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.
Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoş Săvulescu sau Cătălin Cherecheş sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România, care au reuşit să plece din ţară pentru a scăpa de închisoare. Italia şi Grecia sunt ţările preferate de fugarii condamnaţi.
ACTUALITATE
Accident mortal în Sibiu. Un bărbat de 29 de ani și un bebeluș și-au pierdut viața
Un accident mortal a avut loc în noaptea trevută pe DN 14, la ieșirea din localitatea Copșa Mică spre Mediaș. Un bărbat de 29 de ani şi un bebeluș de 8 luni au murit, iar o tânără de 17 ani a fost grav rănită.
La fața locului au fost mobilizate trei echipaje SMURD dintre care unul cu medic, o autospecială de descarcerare una de stingere și două ambulanțe SAJ.
Echipele de intervenție au găsit trei victime – o tânără și un bebeluș încarcerați și un bărbat proiectat în afara autoturismului.
„S-a intervenit pentru extragerea tinerei în vârstă de 17 ani și a bebelușului în vârstă de 8 luni. Bebelușul era în stop cardio-respirator, astfel s-au aplicat manevre de resuscitare. Din nefericire micuțul nu a răspuns manevrelor, fiind declarat decedat. Tânăra de 17 ani a fost extrasă din mașina conștientă, aceasta având multiple traumatisme. A fost transportată la CPU a spitalului de pediatrie din Sibiu”, a transmis ISU Sibiu.
Bărbatul în vârstă de 29 de ani, proiectat în afara mașinii se afla și el în stop cardio respirator. Medicii au încercat să îl resusciteze, însă nu au reușit să îl salveze.
„Șoferul a pierdut controlul direcţiei de deplasare, a lovit un cap de pod de pe partea stângă a sensului de mers şi s-a răsturnat”, a transmis Poliţia Sibiu.
În cauză, se efectuează cercetări în cadrul unui dosar penal care vizează săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, respectiv vătămare corporală din culpă.
ACTUALITATE
Patronul Untold, acuzat că a făcut sex cu minori
Patronul UNTOLD, Bogdan Buta, este acuzat că a abuzat sexual doi minori. Informațiile au apărut prin intermediul publicației online ziar de cluj. Milionarul infirmă toate informațiile apărute în presă, însă poliția a deschis un dosar în acest caz.
Polițiștii din Cluj au deschis o anchetă după ce unul dintre fondatorii Untold, Bogdan Buta, a fost acuzat în presă că ar fi întreținut raporturi sexuale cu doi minori, în anul 2021. Polițiștii precizează că nu au fost primite sesizări sau plângeri penale care să vizeze aceste informații și că desfășoară toate activităţile care se impun în vederea clarificării acestui caz.
Milionarul infirmă toate informațiile apărute în presă și susține că scenariul este unul SF, iar în spatele s-ar afla mâna unor șantajiști.
Bogdan Buta susține că nu va „coborî în această mocirlă”, ci va apela la justiție ca singura formă de interacțiune cu cei care au complotat împotriva lui.
„Adevărul este următorul și foarte simplu. Scenariul SF complotat și prezentat în material este doar rezultatul unor minți bolnave, a unor șantajiști și infractori de cea mai joasă speță. Dacă cineva vrea să se coboare la nivelul acestei mizerii este alegerea fiecăruia. Eu nu voi coborî în această mocirlă, ci voi alege calea justiției ca singura formă de interacțiune cu acești infractori. Nu va mai exista nicio altă poziție sau interacțiune pe subiect, decât procese sau plângeri penale”, a declarat Bogdan Buta.
You must be logged in to post a comment Login