Connect with us

ACTUALITATE

Obște din Gorj, în atenția organelor de cercetare penală

Postat acum

on

Vizualizări 2.694

O obște din Gorj a ajuns în atenția organelor de cercetară penală. Este vorba despre continuarea cercetărilor in cazul „tăierii la ras” dintr-o pădure din Bumbești Jiu, acolo unde sub pretextul unei tăieri de crâng de salcâm, respectiv un procedeu de amenajament silvic, așa cum susținea șeful Ocolului Silvic Parângul Mic, Marcel Dumitrescu, la vremea respectivă, au fost puși la pământ cireși, mesteceni, plopi, stejari și salcâmi, copaci tineri și bătrâni. Inclusiv președintele obștii din Bumbești Jiu, Firizoiu Ion, susținea la acel moment că așa prevede aranjamentul și că nu se face abatere de la lege. În prezent, raportul privind neregulile constatate a fost înaintat de către Garda Forestieră Vâlcea organelor de cercetare penală. 

Totul se întâmpla in luna martie a acestui an. În urma sesizărilor primite în legătură cu tăierile de pădure de la Bumbești Jiu, Garda Forestieră a făcut cercetări, prima de la birou, a doua de pe teren, neconstatând, inițial, nereguli. Raportul de control pentru verificare a fost depus la șeful de serviciu Nicolae Dinucă, iar acesta a dispus refacerea acestuia, ținându-se cont de ordinul de ministru prin care nu pot fi extrase exemplarele de cireș al căror diametru mediu nu depășește 17 cm. Mai mult decât atât, Dinucă a cerut sesizarea procurorilor.

„Întrucât legislația silvică nu prevede aplicarea unor măsuri contravenționale, consider că modul de soluționare și aplicarea unor sancțiuni este de competența Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu, deoarece au fost încălcate niște prevederi ale unor ordine de ministru”, se arată în raportul trimis către Garda Forestieră Vîlcea.

Garda Forestieră a stabilit și un prejudiciu după defrișările care au avut loc în martie 2021 la Bumbești Jiu, în județul Gorj.

“Vă transmitem alăturat calculul prejudiciului produs de Ocolul Silvic Parângul Mic prin autorizarea la exploatare (…) a unui volum de 99,5 mc diverse specii tari și moi, fără a fi prevăzute în planul decenal de recoltare”, se arată într-un document semnat de Nicolae Dinucă, șef serviciu Garda Forestieră Gorj – Mehedinți. Prejudiciul a fost calculat la 16.318 lei.

Raportul trimis către Garda Forestieră Vâlcea, în continuare, după patru luni de la cercetări și aproximativ două luni de când a fost primit de angajații instituției respective, a fost inaintat organelor de cercetare penală. Urmează ca justiția să stabilească de partea cui este adevărul. Între timp, zona defrișată pare complet abandonată, iar puietul tânăr încearcă să răzbată printre mormanele de lemne și crengi, abandonate în zona respectivă.

 

Publicitate
Click pentru a comenta

You must be logged in to post a comment Login

Lasă un comentariu

ACTUALITATE

Amenzi de 155.000 de lei la Târgu Jiu

Postat acum

on

De către

Vizualizări 413

Inspectorii Administrației Bazinale de Apă Jiu au aplicat amenzi în valoare totală de 155.000 de lei, în urma unui control desfășurat la Târgu Jiu, pe 15 septembrie 2026.

Cea mai mare sancțiune, de 120.000 de lei, a fost aplicată societății ApaRegio Gorj, după ce probele prelevate de la mai multe puncte de evacuare au indicat că apa deversată avea caracter de ape uzate.
Nu este prima sancțiune aplicată societății în acest an. În lunile mai și august, ApaRegio Gorj a mai primit amenzi în valoare totală de 200.000 de lei pentru situații similare.
O altă amendă, de 35.000 de lei, a fost aplicată Primăriei Târgu Jiu. Inspectorii au constatat că, în zona Romanești, a fost realizat un colector pentru preluarea și evacuarea apelor fără actele de reglementare necesare în domeniul gospodăririi apelor.
În timpul controlului, inspectorii au verificat și sectorul râului Jiu din zona Insuliță. Aici au fost constatate vegetație în exces pe mal și o cantitate crescută de vegetație pe luciul apei, precum și un grad ridicat de eutrofizare. Au fost dispuse măsuri pentru îndepărtarea vegetației.
Apele Române Jiu anunță că verificările vor continua, iar pentru neconformitățile constatate sunt dispuse măsuri obligatorii de remediere.

Continuă să citeşti

ACTUALITATE

Comunele din Gorj vor să colaboreze pentru serviciile de urbanism

Postat acum

on

De către

Vizualizări 240

Primarii comunelor din Gorj discută despre organizarea în comun a activităților de urbanism și amenajarea teritoriului, pentru a avea acces mai ușor la specialiști și servicii de specialitate.

Tema a fost discutată la Stănești, în cadrul Adunării Generale a Filialei Județene Gorj a Asociației Comunelor din România (ACoR). La întâlnire au participat primari ai comunelor membre, reprezentanți ai unităților administrativ-teritoriale implicate în sisteme de cooperare și vicepreședintele Consiliului Județean Gorj, Anca Burdușanu.
Valentin Ivan, vicepreședinte al ACoR, a prezentat prevederile Legii nr. 169/2026 – Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, precum și posibilitatea ca mai multe comune să organizeze și să desfășoare în comun activitățile de urbanism.
Potrivit ACoR, soluția ar putea ajuta comunele care întâmpină dificultăți în angajarea și menținerea personalului de specialitate. Prin cooperare, mai multe administrații locale ar putea beneficia de specialiști calificați și ar putea împărți costurile aferente.
Filiala Gorj a ACoR ia în calcul înființarea unui serviciu comun de urbanism, care să ofere sprijin mai multor comune. Astfel, primăriile ar putea avea acces la specialiști, fără ca fiecare comună să fie nevoită să își formeze singură o structură completă.

Un sistem similar funcționează deja pentru auditul public intern, iar comunele Arcani și Peștișani urmează să se alăture acestei forme de cooperare.

Continuă să citeşti
Publicitate

Promovate

Publicitate

CURS VALUTAR

VREMEA

Weather Data Source: weather Targu Jiu 30 days

Dă-ne LIKE pe facebook!


Realizare magazin online, Wordpress Preturi administrare site Preturi mentenanta site Realizare site Wordpress, Wordpress Mentenanta site, Administrare site Mentenanta site, Administrare site Realizare site Wordpress, Mentenanta site, Wordpress