Gorj Express Tv
Drumul expres Craiova-Târgu-Jiu, între așteptare și visare
Drumul care ar trebui să scoată Gorjul din izolare se numește Expres.
Artera rutieră a fost gândită pentru a ajuta conducătorii auto să ajungă mult mai repede spre capitala Băniei, să lege investitorii de arterele larg circulate și să ofere o alternativă județului nostru la minerit și energie, deschizându-i porțile spre o zonă economică bogată, spre aeroport și spre nodurile de circulație din această parte a țării. Proiectul însă, intens mediatizat, nu a reușit, nici după ani de discuții, să ajungă la partea dorită, de șantier deschis, asta deoarece oficialii din domeniu amână declarativ chiar și semnarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic, ce trebuie să stea la baza aceste investiții de amploare. Dacă într-o comunicare oficială oferită deputatului liberal Dan Vîlceanu se vorbea de semnarea acestor documente pe 15 noiembrie, acum termenul a fost mutat pentru decembrie. O declară pentru gorjexpressTV chiar șeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova, Bogdan Bratu.
În timp ce semnarea acestui studiu și a proiectului tehnic sunt amânate, deși există un buget alocat pentru proiect de 6 milioane de euro, din fonduri europene, unul dintre parlamentarii gorjeni PSD, spune că s-a săturat de câte diligențe a făcut pentru materializarea drumului expres.
În timp ce deputatul PSD arată cu degetul spre liberali, Dan Vîlceanu, liderul PNL Gorj, vine cu asigurări că acest drum se va realiza, asta după ce parlamentarul la rândul său, în mai 2019, a solicitat ministrului Transporturilor de atunci, Răzvan Cuc, lămuriri despre stadiul proiectului ,,Drum expres Craiova-Târgu-Jiu”, nemulțumit că investiția bate pasul pe loc. Anul trecut, parlamentarul de Gorj făcea, de altfel, anunțul șocant că licitația ce privea elaborarea studiului de fezabilitate pentru drumul expres Craiova-Târgu Jiu a fost, peste noapte, suspendată.
Fostul parlamentar liberal, Dan Morega, le cere însă parlamentarilor de Gorj să facă front comun pentru drumul express, asta urmare a importanței arterei rutiere pentru gorjeni.
Studiul de fezabilitate și proiectul tehnic ar trebui să fie finalizate în 12 luni, respectiv până în luna decembrie a anului viitor. Ulterior, se va putea trece la organizarea licitației în vederea stabilirii unui constructor, undeva în primăvara anului 2021, în cel mai optimist scenariu. Până atunci însă șoferii vor fi obligați să utilizeze același traseu actual dintre Târgu Jiu și Craiova ce nu corespunde unui drum de viteză.
Sub îndrumarea instructorului de dans Ioana Bolovan, la Centrul Ingenio din Târgu Jiu, se predau cursuri de dans clasic pentru micile balerine. Fetițe cu vârste cuprinse între 4 și 8 ani învață astfel, în joacă, tainele baletului, disciplina care oferă grație, eleganță și un corp desăvârșit pentru viitoarele domnișoare.
Cursul de balet începe cu o mică încălzire, cu mers și alergare, cu mișcări ale brațelor și ale picioarelor.
Se realizează apoi câteva poziții clasice de balet, mici piruete și încălzire pe saltea.
Micuțele capătă echilibru, flexibilitate și abilități motrice. De altfel, baletul corectează postura și le ajută pe micuțele dansatoare să își coordoneze mult mai bine mișcările.
O spune chiar instructorul de dans care a reușit, prin exemplul personal, să mențină atenția celor mici la cursul predat.
Foarte încântate de ora de balet sunt însă chiar micuțele balerine care s-au lăsat purtate de muzică, uitând că o parte dintre exerciții impuneau efort fizic.
Cursurile de balet pot începe de la orice vârstă, ideale fiind după ce copilul a împlinit 3 ani, și nu trebuie privite prin prisma carierei neapărat. 
Baletul poate fi o activitate extra școlară ce ajută la creșterea armonioasă a copiilor și un hobby prin care aceștia să petreacă un timp de calitate alături de alți copii cu aceleași pasiuni pentru mișcare, muzică bună și socializare.
Drumul care traversează satul Călești, dar și localitățile Bălani, Măzăroi și Obreja, aparținând de comuna Stănești, a intrat în reabilitare și modernizare înainte de Paște.
Artera rutieră supusă investiției are o lungime de 4,4 kilometri și unește comuna Stănești de Târgu Jiu, de altfel doar o bucățică de 150 de metri din drumul respectiv rămâne neasfaltată, iar primăria municipiului este cea care poate cere, la rândul ei, sprijinul autorităților județene pentru realizarea și a acestei palme de șosea.
Bani pentru reabilitarea drumului din Călești au venit de la Consiliul Județean, artera rutieră care nu a văzut niciodată asfaltul fiind realizată din fonduri din bugetul propriu al județului.
18 miliarde din cei 33 necesare pentru rezolvarea problemelor de infrastructură din Stănești au fost deja aprobați de CJ Gorj. 
Minunea intrării în reabilitare a drumului mulțumește atât localnicii din Călești cât și consilierii locali care nici nu mai visau că localitatea în cauză va mai avea vreodată o artera rutieră normală pentru anul 2021.
Lucrările de reabilitare și modernizare a drumului din Stănești avansează cu rapiditate, din loc în loc pe artera de pământ fiind văzute echipaje de lucrători preocupați de realizarea investiției.
Dacă se respectă întregul program de reabilitare, drumul din Stănești va fi gata în doar câteva luni.
A pregătit în sera proprie un soi viguros de lubeniță care să țină piept atât temperaturilor scăzute din prezent cât și zilelor dogoritoare care o sa vină. Este vorba despre același agricultor din Telești care a gândit viitoarea producție de pepeni verzi, made in Gorj, pornind de la sămânță și ajungând treptat la planta pusă în pământ, în câmp deschis.
De altfel, după ce Cristian Mischie, căci de el este vorba, a altoit lubenița în tulpină de dovleac, ca să îi de-a putere, acum i-a dat deja savoare plantând-o, pe câteva rânduri lungi, în pământ rodnic, la marginea localității.
A fost ajutat de prieteni și familie, oamenii lucrând minuțios și cu pricepere la plantarea lubeniței, asta la distanțe egale și precise și prin metode deloc rudimentare.
Harbuzii de Telești au ocupat, în scurt timp, cam jumătate din terenul de un hectar deținut de Cristian Mischie chiar la intrarea în localitate, dinspre Bălești.
În scurt timp, plantele deloc firave, protejate în tunele speciale vor da rod iar producția nu va fi doar deosebită, promite agricultorul, ci chiar deloc de neglijat.
Pe restul de teren, proprietarul va planta legume de sezon, în timp ce acesta deține în apropiere grâu, plantat prin metode deloc sofisticate dar cu cap.
Lubeniță de Telești va deveni, cu siguranță, o marca înregistrată.
Asta și pentru că produsul poate să ridice atât comuna cât și localitățile limitrofe, pământul fiind bun pentru acest soi dar și pentru legume la fel de gustoase. 
Gorjul nu va mai avea, în curând, minerit, dar poate crește si din agricultură.