ACTUALITATE
Banii din Tranziția Justă, imposibil de obținut, de firmele mici
Fondul pentru Tranziție Justă este doar o iluzie, pentru micii întreprinzători. Consultanții nici nu se obosesc să facă proiecte, pentru firmele cu un număr de angajați sub 10. Deși scopul declarat al programelor este de dezvoltare a mediului antreprenorial, pentru creșterea competitivității și a capacității economiilor locale, de a genera locuri de muncă durabile, sigure și cu un nivel de salarizare atractiv, firmele mici sunt scoase din joc.
Orice firmă, care vrea să acceseze fonduri, trebuie să facă dovada că deține minim 30 % din valoarea proiectului. Și asta nu e tot, viitorii beneficiari trebuie să achite contravaloarea utilajelor, pe care le introduc în proiect, urmând ca banii să le fie decontați ulterior. De cele mai multe ori, sumele ajung după o perioadă destul de mare de timp.
O primă anomalie este dată de diferențierile ce se fac, în funcție de numărul de angajați. Indiferent de complexitatea proiectului, au prioritate firmele cu peste 10 angajați și o cifră de afaceri de 2 milioane de euro. Acestea sunt cele care pot accesa în primă fază, sume între 2 și 5 milioane de euro, după care se permite accesul și firmelor cu minim cinci salariați, dar care pot solicita doar 200.000 de euro.
Primele două linii de finanțare, pentru care Ministerul Fondurilor Europene a lansat ghidurile solicitantului și care oferă granturi între 200.000 și 5 milioane de euro, destinate IMM, au condiții de finanțare asemănătoare, diferența constând în bugetele disponibile, valoarea fiecărui grant acordat și numărul de locuri de muncă pe care antreprenorul trebuie să le creeze.
Antreprenorii gorjeni spun că aceste condiții sunt aberante și exclud posibilitatea pentru firmele mici, care ar putea crea investiții serioase și, implicit, locuri de muncă. Mulți cred că ghidurile au fost făcute cu ”dedicație”, pentru marii afaceriști, să pună mâna și pe fondurile europene, ce se vor aloca pentru a crea alternative în cele 6 județele, printre care și Gorjul, afectate de închiderea mineritului.
Primarul din Albeni, trimis în judecată pentru mită și revocat din funcție, încă este ținut ”agățat” de instituția publică, deoarece instanța nu a dat motivarea, care ar rezolva situația. Decizia de revocare a fost dată de Prefectura Gorj. Prefectul Iulian Popescu spune că legea a permis revocarea edilului Ionuț Stan, deoarece acesta nu a mai putut să desfășoare activitatea în istituție, din cauza restricțiilor puse de magistrați.
Încă nu există o hotărâre definitivă în acest caz, primarul putând contesta decizia, însă fără drept de recurs. Clarificarea situației de la Albeni trenează, deoarece instanța nu a dat încă motivarea în acest caz. Atribuțiile primarului Ionuț Stan au fost preluate de viceprimar.
Instanțele din Gorj, paralizate, în această dimineață urmare a protestului avocaților din baroul județean. La instanțe se mai judecă doar urgențele, cauzele penale și ordonanțele președințiale.
„Nu suntem în prezența unui protest clasic, ci într-o campanie de conștientizare a rolului și importanței avocatului în apărarea drepturilor și libertăților cetățenești, o zi destinată la nivel național pentru mediatizarea problemelor cu care se confruntă avocatura, justițiabilii, și, implicit, întregul sistem judiciar. Această campanie debutează cu o zi de întrerupere a activității avocațiale in totalitatea formelor sale și pe întreg teritoriul țării, cu excepția cauzelor urgente privind anumite măsuri preventive s-au asiguratorii și orice alte cauze cu caracter de urgență, de natură a pune în pericol drepturi și libertăți fundamentale”, a precizat decanul Baroului Gorj, avocatul Constantin Groza.
Avocații prezenți la protestul de la Tribunalul Gorj au purtat peste robe, banderole albe pe brațe.
Buteliile, cândva nelipsite din casa fiecărei familii, au ajuns la mare căutare. Gorjenii care încă folosesc acest tip de alimentare pentru aragaz au alergat, în ultimele zile, să caute un centru care încă mai are pe stoc. De la punctele din oraș, oamenii au fost direcționați către centrele din comune, în speranța că au noroc și găsesc acolo butelii. Problema a apărut în momentul în care stațiile GPL au refuzat să mai încarce recipientele goale, aduse de oameni, după tragedia de la Crevedia, care a fost urmată de controale.