Vizualizări 1.657

Curtea Constituțională a României are, astăzi, 26 octombrie, pe ordinea de zi, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, obiecție formulată de 51 deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România. În cazul în care judecătorii CCR resping obiecția parlamentarilor USR, Hidroelectrica ar putea continua lucrările la amenajările hidroenergetice de pe râul Jiu, în sectorul Livezeni – Bumbești Jiu.

Claudiu Matei

Senatorii au votat, în luna martie a acestui an, o lege, inițiată de parlamentarii PSD, pentru scoaterea din zona ariilor protejate a investițiilor hidrotehnice, fapt ce va duce la finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a obiectivelor hidrotehnice din Defileul Jiului, abandonate în urmă cu mai bine de patru ani. Practic, prin legea adoptată se schimba regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Parlamentarii USR au contestat modificările la lege la Curtea Constituțională a României, iar după mai multe amânări, judecătorii vor da, astăzi, un verdict definitiv. În cazul respingerii sesizării, Hidroelectrica SA, companie la care statul român deține capitalul majoritar, ar putea relua lucrările la obiectivele hidrotehnice din Defileul Jiului de la Dumitra și Bumbești-Jiu, realizate, în procent global, pentru lucrările de construcții, în proporție de 88%, iar pentru lucrările de montaj electric și mecanic, 74%.

Arie protejată, peste proiectul hidrotehnic

Potrivit unei anchete a Gorjeanul.ro, ,,Amenajarea hidroenergetica a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti” a fost aprobată de Guvernul României prin HG nr. 10/2003, iar lucrările au demarat, un an mai târziu, pe 31 martie 2004, cu respectarea tuturor avizelor şi autorizaţiilor solicitate şi obţinute de Hidroelectrica, iar termenul de punere în funcţiune era 2016, pentru CHE Dumitra şi anul 2017 pentru CHE Bumbeşti. Cele două centrale au fost proiectate la o putere instalată totală de 65 MW şi o energie medie din aport natural de 259 GWh/an. Proiectul hidrotehnic de pe Defileul Jiului a fost declarat de interes naţional printr-o Hotărâre de Guvern, în septembrie 2006, numai că, cu doar zece luni în urmă, în decembrie 2005, același Guvern emisese un act normativ în care Defileul Jiului a inclus în aria protejată ,,Natura 2000”. Cu alte cuvinte, Guvernul și-a tăiat singur craca de sub picioare, în contextul în care, prin actul normativ Statul roman și-a impus singur restricții de genul ,,În zonele de conservare specială, sunt excluse orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice formă de folosire a terenurilor, incompatibilă cu scopul de protecţie şi/sau de conservare”. Exact de aceste aspecte s-au folosit ONG-urile de mediu care au cerut în instanță anularea autorizațiilor de construire pentru cele două obiective hidrotehnice.

Impedimente: habitatul prioritar păduri aluviale cu arin negru şi frasin comun

În decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a dispus anularea autorizaţiilor de construire și sistarea lucrărilor de execuţie la „AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti”, iar 400 de salariaţi ai firmelor implicate in derularea lucrărilor, Romelectro SA, SAEM Eergomontaj SA și Hidroconstructia SA au fost trimiși în șomaj. Din acel moment a început un joc de-a șoarecele și pisica între alte instituții ale statului și Hidroelectrica SA, firma statului, cu acuze în privința eliberării certificatelor de urbanism pentru lucrările de punere în siguranţă şi conservare a lucrărilor executate la cele două centrale hidrotehnice. Vreme de patru ani, Ministerul Energiei și Guvernul României doar au asitat, fără să medieze cel puțin, la circuitul extrem de greoi al hârtiilor între instituții, iar în acest timp APM Gorj si APM Hunedoara au hotărât că este necesară declanșarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, în vederea obţinerii acordului de mediu pentru proiectul hidrotehnic din Defileul Jiului. În 2020, Ministerul Energiei recunoștea, într-un document oficial, că ,,există o serie de obstacole în calea finalizării proiectului, îndeosebi în zona de mediu şi de obţinere a avizelor de gospodărire a apelor”, fiind vorba de un debit de servitute al Jiului, impus de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, dar și despre ,,habitatul prioritar păduri aluviale cu arin negru (Alnus glutinosa) şi frasin comun (Fraxinus excelsior)”, inclus în Situl Natura 2000 Defileul Jiului, iar Agenția Națională pentru Protecția Mediului a dispus elaborarea unui Studiu de impact asupra mediului.

Blocaj

De la acel moment lucrurile s-au blocat total. Proiectul legislativ care vizează scoaterea din zona ariilor protejate a investițiilor hidrotehnice, adoptat, în luna martie a acestui an, a fost contestat la CCR de către parlamentarii USR, au dezvăluit jurnaliștii de la Gorjeanul.ro.

Acesta este motivul din care, în cea mai mare criză energetică, s-a ajuns ca în România să fie blocate lucrările la cele două hidrocentrale de pe Jiu, și să se cumpere energie din import, iar românii să plătească facturi uriaşe.