DEZVĂLUIRI LOCALE
Suspiciunile de conflict de interese de la CEO pun România în pericol să piardă 227 milioane de euro! Cine îi protejează pe Plaveti și Trufelea și de ce nu sunt demiși cei doi din Directorat?
Vizualizări 3.485

Scandalul de la Complexul Energetic Oltenia nu mai este doar o problemă internă de integritate, ci o chestiune de interes național. Suspiciunile de conflict de interese în care sunt implicați Dan Iulius Plaveti și Cosmin Constantin Trufelea au ajuns până la Bruxelles, iar consecințele pot fi devastatoare: România riscă să piardă 227 de milioane de euro din PNRR dacă cei doi nu demisionează sau nu sunt demiși. În ciuda rapoartelor de audit, a concluziilor Ministerului Energiei și a presiunilor Comisiei Europene, Plaveti și Trufelea rămân în funcții, protejați de un sistem opac care sfidează principiile de guvernanță corporativă. Întrebarea care se ridică astăzi, cu o gravitate ce depășește granițele CEO, este simplă, dar legitimă: cine îi protejează pe Plaveti și Trufelea și sunt menținuți în Directoratul companiei?
Contractul cu ARC Consulting și acuzațiile
Curtea de Conturi a României a dat publicității, la finele săptămânii trecute, un raport de conformitate întocmit în urma verificărilor efectuate la Complexul Energetic Oltenia (CEO), vizând suspiciunile de conflict de interese în care s-ar afla Dan Iulius Plaveti, președintele Directoratului, și Cosmin Constantin Trufelea, membru al Directoratului.
Totul a pornit de la câteva petiții adresate inspectorilor de conturi, în care se semnala faptul că cei doi șefi ai CEO au semnat contractul cu ARC Consulting SRL pentru derularea procesului de selecție a membrilor Directoratului, în perioada în care ocupau funcțiile provizoriu. Ulterior, Plaveti și Trufelea s-au înscris la selecție și au fost desemnați pentru mandate de patru ani.
Raportul Curții de Conturi precizează că: „În condițiile în care conflictul de interese a survenit în relația dintre membrii de directorat și expertul independent ca urmare a faptului că cei doi membri și-au depus candidatura spre a fi evaluați de expert, atunci nu ne aflăm în situația unui conflict de interese în procedura de achiziție publică (…).”
Cu toate acestea, instituția a redirecționat cazul către Agenția Națională de Integritate (ANI) și către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), organisme abilitate să verifice suspiciunile de integritate.
Audit intern și decizii ale Consiliului de Supraveghere
La sfârșitul lunii ianuarie 2024, în urma contestațiilor depuse, Consiliul de Supraveghere a solicitat Serviciului de Audit Public Intern să analizeze existența unui posibil conflict de interese. Raportul de audit a concluzionat că, având în vedere intenția celor doi de a participa la selecție, ar fi fost necesară informarea președintelui Consiliului de Supraveghere sau delegarea competențelor către alți membri ori angajați ai societății.
La începutul lunii februarie, Consiliul de Supraveghere a decis suspendarea procedurii de selecție până la finalizarea inspecției Ministerului Energiei, prin Direcția Antifraudă, Integritate și Inspecție (DAII). Contractul cu ARC Consulting a fost prelungit cu 60 de zile, actul adițional fiind semnat de alte persoane din cadrul CEO, nu de membrii directoratului.
Concluziile Ministerului Energiei
Raportul de inspecție întocmit la sfârșitul lunii februarie 2024 de către Ministerul Energiei a consemnat „suspiciuni rezonabile cu privire la existența unui conflict de interese„, având în vedere că membrii Directoratului care au semnat contractul cu expertul independent și-au depus ulterior propria candidatură pentru funcțiile vizate.
Ca și cum nu a fost relevantă concluzia raportului de inspecție al Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție din Ministerul Energiei, Consiliul de Supraveghere a luat hotărârea privind ,,reluarea procedurii de selecție a membrilor Directoratului…”.
După finalizarea procedurii de selecție cu Raportul de Numiri finale întocmit în martie 2024, în baza Recomandării Comitetului de Nominalizare și Remunerare din aprilie 2024 prin Hotărâre a Consiliului de Supraveghere au fost numiți cei trei membri selectați ai Directoratului cu mandate de 4 ani, printre care Plaveti și Trufelea.
Ce spune Comisia Europeană
Situația a ajuns și în atenția Comisiei Europene, care, într-un document decizional din 22 octombrie 2024 privind renegocierea PNRR, a subliniat necesitatea reformării guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic. Mai mult, într-o notificare remisă României în vara acestui an, Bruxelles-ul a considerat cazul Plaveti–Trufelea neconform cu cerințele asumate prin PNRR În concluzie, cei doi ar trebui să fie demiși sau să demisioneze până la 28 noiembrie, în caz contrar, România riscă să piardă 227 de milioane de euro din fondurile din PNRR.
DEZVĂLUIRI LOCALE
Șefa de presă a PSD, răsplătită cu 11.000 de lei lunar la o companie a CEO! Fostul ministru Ivan și-a mufat două sinecuriste în SPV-urile companiei energetice din Gorj!
Vizualizări 5.605
Ascensiunea fostei jurnaliste de la România TV, Angelica Pagu, ajunsă șefă a biroului de presă al PSD, arată cât au contribuit resorturile politice pentru propulsarea sa în diferite sinecuri. Ca să aveți o idee, în anul fiscal 2023, aceasta figura cu un salariu net annual de 84.000 de lei obținut direct de la formațiunea politică, sumă la care s-au adăugat alți 27.084 de lei încasați în calitate de consilier parlamentar. În luna august a anului 2024, traseul său prin instituțiile publice a continuat prin plasarea în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, instituție aflată în subordinea Ministerului Energiei, unde i-a fost asigurată o indemnizație anuală de 54.155 de lei.

Foto: Angelica Pagu, sursa foto: Facebook
Următorul pas în cariera Angelicăi Pagu a fost făcut la propunerea șefilor Complexului Energetic Oltenia, când Adunarea Generală a Acționarilor a numit-o în Consiliul de Administrație al societății Centrala în Ciclu Combinat pe Gaz Turceni SA. Decizia îi garantează un mandat până în februarie 2030 și o indemnizație lunară de 11.000 de lei net.

Cu doar o săptămână înainte de numirea de la Turceni, în Consiliul de Administrație al societății Parc Fotovoltaic Ișalnița SA, la care CEO e partener alături de OMV Petrom SA, a fost numită ca membru și desemnată președinte Oana Ancuța Neamțiu. Aceasta lucrează în funcția de consilier la cabinetul președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, social-democratul Emil Radu Moldovan.
Acesta a condus filiala județeană a PSD Bistrița-Năsăud până în luna aprilie a acestui an, când a demisionat din funcție în urma unor percheziții derulate de către Direcția Națională Anticorupție într-un dosar de corupție privind achizițiile publice. După plecarea sa, conducerea interimară a organizației județene a fost preluată de Bogdan Ivan, deputat de Bistrița-Năsăud și prim-vicepreședinte al PSD.

Foto: Oana Ancuța Neamțiu; Sursa foto: rasunetul.ro
Oana Ancuța Neamțiu mai deține un fotoliu de administrator și în Consiliul de Administrație al firmei Protecție și Pază BN SRL, societate aparținând Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Din același organism de conducere face parte și Ioan Alin Demian, finul lui Bogdan Ivan, pe care fostul ministru al Energiei a încercat să-l impună și în Consiliul de Supraveghere al societății Hidroelectrica.
Atât Angelica Pagu, cât și Oana Ancuța Neamțiu au primit posturi bine plătite în societățile unde Complexul Energetic Oltenia este partener exact în perioada în care Bogdan Ivan exercita funcția de ministru al Energiei. Distribuirea acestor funcții către personaje din aparatul de partid transformă proiectele energetice în surse de venit garantat pe mulți ani pentru sinecuriștii PSD, în timp ce proiectele pe care trebuiau să le dezvolte aceste societăți bat pasul pe loc de mulți ani.
Claudiu Matei
DEZVĂLUIRI LOCALE
Începe procesul ucigașilor fetiței de 4 ani! Concubinul mamei a lovit-o, iar mama copilei a văzut totul și nu a făcut nimic!
Vizualizări 1.932
Tribunalul Gorj a constatat legalitatea sesizării instanței și legalitatea administrării probelor din cursul urmăririi penale și a dispus începerea judecății în dosarul fetiței de 4 ani moarte în februarie, după aproape o lună de spitalizare. Pe banca acuzaților stau Mihai Robert Danciu, concubinul mamei copilei, trimis în judecată pentru omor calificat asupra unui membru de familie, rele tratamente aplicate minorului și proxenetism, și Diana Maria Tescoveanu, mama fetiței, acuzată de complicitate la omor calificat asupra unui membru de familie și de rele tratamente aplicate minorului. Ambii se află după gratii din luna februarie, când procurorii au cerut și au obținut mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Cum s-a ajuns la ucidrea fetiței
Fetița a ajuns la începutul lunii februarie la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Târgu Jiu în stare de comă, adusă de mama sa cu răni grave la cap. Femeia le-a spus medicilor că micuța ar fi căzut din pat și s-ar fi lovit, iar cadrele medicale au anunțat poliția. Copila a fost transferată în stare critică la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Maria Sklodowska Curie” București, unde medicii s-au luptat aproape o lună pentru viața ei, însă fetița nu a supraviețuit.
În urma cercetărilor, mama copilului și concubinul acesteia au fost reținuți pentru 24 de ore, iar anchetatorii au decis apoi arestarea preventivă a amândurora.
Ce au descoperit procurorii
Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a făcut publică situația de fapt pe 16 februarie, într-un comunicat, după ce în cursul zilei de 14.02.2026 a formulat propunerea de arestare preventivă pentru doi inculpați cercetați, la acea data, pentru tentativă de omor calificat asupra unui membru de familie, respectiv complicitate la această infracțiune, victima fiind o minoră de 4 ani.
Procurorul a reținut că ”din probatoriul administrat rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul D.R.M., în prezența inculpatei T.D.M., în timp ce se aflau în apartamentul închiriat în regim hotelier din municipiul Târgu Jiu, a agresat copila de 4 ani în data de 06.02.2026. Bărbatul a lovit-o cu genunchiul în zona feței, cu palmele peste față și a prins-o de păr, apoi de mână și de picior, aruncând-o spre holul dinaintea camerei, iar fetița s-a izbit de perete cu intensitate. Din agresiune a rezultat un traumatism cranian grav, hematom subdural fronto-parietal superior dreapta, plus leziunile constatate de medici, răni care i-au pus viața în pericol și au impus intervenția operatorie de urgență”.
Anchetatorii au reținut că fapta bărbatului întrunește elementele tentativei la infracțiunea de omor calificat asupra unui membru de familie, cu aplicarea prevederilor care vizează violența asupra minorului, în forma intenției indirecte. Între inculpat și mama copilei exista o relație de concubinaj de aproximativ un an, cu conviețuire și viață dusă în comun, iar procurorii au apreciat că în acest mediu s-a stabilit o relație de tip „părinte-copil” în sens penal, cu rol de supraveghere și îngrijire și cu autoritate în gospodărie, ceea ce atrage incidența articolului care sancționează mai dur infracțiunile împotriva minorului.
În ceea ce o privește pe mama fetiței, procurorii au reținut că femeia a fost prezentă în momentul agresiunii și a conștientizat pe deplin gravitatea și intensitatea loviturilor, dar nu a făcut niciun gest care să oprească bătaia și nici nu a plecat de îndată cu copila la spital. Din contră, potrivit comunicatului, ea și-a continuat activitatea de prostituție, transportând fetița rănită aproximativ 40 de kilometri, până într-o comună din județul Gorj, ca să își exercite în continuare ocupația.
Anchetatorii au apreciat că în cazul femeii nu este vorba de o simplă pasivitate, ci de o conduită care a contribuit la menținerea și amplificarea stării de pericol letal în care se afla copila. Le-au fost imputate prezența la agresiune și lipsa oricărei reacții care să întrerupă sau să descurajeze violența, neapelarea de îndată la ajutor medical și nepornirea imediată spre spital, deși își dădea seama cât de grave erau loviturile, dar și îndepărtarea victimei de posibilitatea intervenției medicale urgente prin acea călătorie de 40 de kilometri, care a întârziat accesul fetiței la îngrijiri vitale. Procurorii au afirmat că femeia, cu intenție cel puțin indirectă, a ajutat și a înlesnit fapta bărbatului, cunoscând vulnerabilitatea vădită a copilei, dată de vârstă, și acceptând posibilitatea ca fetița să moară din cauza întârzierii salvării.
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Gorj a dispus atunci emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru 30 de zile pentru cei doi inculpați.
Trimiși în judecată
La începutul lunii august, cei doi, Mihai Robert Danciu și Diana Maria Tescoveanu, au fost trimiși în judecată. În urmă cu câteva zile, judecătorii Tribunalului Gorj au constatat legalitatea sesizării instanței și legalitatea administrării probelor în cursul urmăririi penale și au dispus începerea judecății cauzei privind pe Tescoveanu Diana Maria, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la omor calificat asupra unui membru de familie și rele tratamente aplicate minorului, și pe Danciu Mihai Robert, pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat asupra unui membru de familie, rele tratamente aplicate minorului și proxenetism.
