DEZVĂLUIRI LOCALE
În timp de AGA și CA dorm, Paraschiv îl angajează ȘEF în Transloc pe amicul său Horhoianu
Concursurile cu ”circuit închis” de la societatea de transport public Transloc SA, deținută de Consiliul Local al Municipiului Tg-Jiu și subvenționată cu 2 milioane de euro, anual, din banii târgujienilor, sunt tolerate de reprezentanții municipalității în Adunarea Generală a Acționarilor, dar și de către Consiliul de Administrație. Practic, la Transloc SA, legile directorului general Mihai Paraschiv sunt mai presus de oricare alt act normativ care ar trebui să reglementeze activitatea societății comerciale.
Transloc SA a scos ”la concurs” un post de ”coordonator activitate ridicări auto” și unul de ”legător de sarcină”. Așa zisul concurs nu respectă regulile minimale de transparență și publicitate, în contextul în care despre acesta s-a știut doar de la avizierul aflat în curtea societății. Procedura aflată în afara cadrului legal este tolerată atât de consilierii locali PNL Emilian David și Ion Slivilescu, reprezentanții municipalității în AGA, cât și de Consiliul de Administrație, dar și de structura de Resurse Umane a societății și de cei desemnați în comisia de evaluare și selecție.
Potrivit procesului-verbal afișat la avizierul Transloc SA, în urma selecției de dosare, pentru fiecare din cele două posturi a fost admis câte un singur candidat. Astfel, pentru postul de legător de sarcină va concura Eduard Teodor Pirici, iar pentru cel de coordonator activitate ridicări auto, singurul dosar admis este cel al lui Sebastian Bogdan Horhoianu, amicul directorului general al Transloc SA, Mihai Paraschiv și colegi, mulți ani, în organizația PNL Tg-Jiu.
Trebuie spus că, în urmă cu mai bine de doi ani, soția lui Horhoianu a fost și ea încadrată, direct, pe un post de economist la Transloc.
Acuzații
Horhoianu deține două spălătorii auto în Tg-Jiu și, în perioada octombrie 2021 – aprilie 2022, a fost consilier al lui Gabor Sandor, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Anterior, Horhoianu a manageriat punctul de lucru de la Tg-Jiu al firmei IFTPR SRL, care deschisese un centru de pregătire profesională a personalului de specialitate din domeniul transporturi. Până în 2021, firma a fost condusă de către Gabor Sandor, în calitate de preşedinte/proprietar/fondator, potrivit unei scrisori deschise a Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) remisă premierului Nicolae Ciucă și ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Printre altele, COTAR semnala faptul că, ”În perioada 2019 – 2022, centrul de pregătire şi perfecţionare profesională SC IFPTR SRL, punctul de lucru din Tg. Jiu, A EFECTUAT CURSURI DE PREGĂTIRE ŞI PERFECŢIONARE PENTRU INSTRUCTORI AUTO ŞI PENTRU PROFESORI DE LEGISLAŢIE RUTIERĂ, FĂRĂ A DEŢINE AUTORIZAŢIE VALABILĂ, eliberată potrivit legislaţiei în vigoare. Această faptă a fost constatată de ISCTR, în urma unui control la inceputul lunii noiembrie 2022, dispunându-se măsura retragerii autorizaţiei centrului de pregătire şi perfecţionare în cauză. (…)Cu alte cuvinte, acest centru de pregătire IFPTR Târgu Jiu, a facilitat în perioada 2019 – 2022, prin încălcarea legii, obţinerea unor certificate de pregătire profesională de instructori auto şi profesori de legislaţie, pentru 66 de persoane. SC IFPTR SRL a fost condusă până în 2021 de către domnul secretar de stat Gabor Sandor, în calitate de preşedinte/proprietar/fondator etc al societăţii/fundaţiei, care ştia cu siguranţă ce se întâmplă la punctul de lucru din Tg. Jiu, pentru că acesta coordona activitatea societăţii pe toată ţara, avea evidenţa fiecărui punct de lucru privind persoanele înscrise la cursuri, tipurile de cursuri şi promovarea candidaţilor la examenele susţinute. Mai mult decât atât, managerul centrului de pregătire din Târgu Jiu a fost în perioada menţionată Bogdan Horhoianu care, după numirea domnului Gabor Sandor în funcţia de secretar de stat, a devenit consilier personal la cabinetul acestuia în perioada octombrie 2021 – aprilie 2022, apoi s-a întors la conducerea centrului de la Târgu Jiu”, precizează sursa citată.
În final, COTAR a cerut transmiterea datelor deţinute la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii cu privire la faptele săvârşite de către SC IFPTR TG. JIU către instituţiile competente în domeniul legislaţiei penale.
Claudiu Matei
Meditațiile au explodat în perioada grevei profesorilor. Unii dascăli au văzut lipsa elevilor din sălile de clasă ca pe o oportunitate. Astfel, unii copii care nu merg la școală se duc la meditații. Inclusiv Centrele de meditații își promovează mai mult ofertele pe rețelele de socializare. „Știm că părinții sunt angrenați în foarte multe activități și timpul prețios pe care îl mai au doresc să îl petreacă cu copiii într-un mod cât mai relaxant. Pentru oricare dintre nevoile copilului dumneavoastră (consolidarea cunoștințelor, efectuarea temelor, perfomanță școlară), contactați-ne cu încredere.
Ce ne recomandă? Seriozitatea, comunicarea permanentă cu părinții despre evoluția elevilor, capacitatea de a interacționa cu toți copiii și de a le insufla implicarea în procesul de învățare. Avem cadre didactice cu experință profesională de peste 8 ani, care își desfășoară activitatea la școli prestigioase și care au rezultate notabile!”, conform unei postări a Centrului de meditații „Comenius” Târgu Jiu, care asigură meditații pentru învățământul primar.
DEZVĂLUIRI LOCALE
Medicii demisionari, deranjați că presa a devoalat sumele uriașe pe care le voiau de la spital! De la 1.700, la 2.700 de lei pe fiecare gardă, la cardiologie!
Spitalul Județean de Urgență Tg-Jiu a ajuns să-și acopere jumătate din linia de gardă de la Cardiologie cu medici rezidenți aduși de la Timișoara, după ce cinci medici au cerut conducerii să le înceteze contractele individuale de muncă pentru orele de gardă, iar mai apoi patru dintre aceștia și-au înaintat demisiile și din activitatea curentă a unității medicale, din cauză că tariful pentru orele de gardă era prea mic.
Medicii cardiologi voiau ca SJU Tg-Jiu să încheie cu ei contract de prestări servicii cu timp limitat, pe sume de trei ori mai mari decât cele plătite în prezent, iar conducerea unității medicale a refuzat.
Solicitările aberante ale acestora au ajuns în presă, iar unul dintre medicii demisionari a comentat, pe o rețea de socializare, că sunt ”dezinformări nesimțite”. O altă doctoriță, angajată a CE Oltenia ca medic de medicina muncii, dar care face ore de gardă la Medicină internă, a acuzat conducerea spitalului că a montat camera de supraveghere în Policlinică și se fac controale pentru a fi respectat programul, articolele din presă care relatau situația din SJU au fost catalogate ca fiind ”mizerii”.
În luna aprilie, zece medici asigurau linia de gardă la Cardiologie, potrivit graficului publicat de SJU Tg-Jiu. Medicii Ion Mălăescu și Sergiu Săbiescu s-au pensionat, iar Roxana Popescu a intrat în concediu maternal. Cei care au dat tonul demisiilor din spital au fost soții Pavel, care au cerut conducerii unității medicale încetarea contractelor de muncă. Gabriel Dragoș Pavel a fost angajat, în mai, anul trecut, pe un post vacant de medic rezident și a ales să plece din unitatea medicală exact după un an. La fel a procedat și soția sa, Linda Pavel, angajată a spitalului, de aproape trei ani, din perioada rezidențiatului. Cei doi soți și-au deschis, în luna februarie a acestui an, cabinet privat și au ales să părăsească unitatea medicală.
Cu excepția medicilor Adela Morega și Alin Feraru, toți ceilalți au demisionat din linia de gardă.
Surse medicale din cadrul SJU Tg-Jiu susțin că, medicii cardiologi au încercat să forțeze, în acest fel, conducerea unității medicale să încheie cu ei contracte de prestări servicii cu timp limitat, așa cum s-a implementat la Târgoviște. În aceste condiții tarifele pentru orele de gardă ar fi fost următoarele: în jur de 2.700 de lei, pe orele de gardă în timpul unei sărbători legale, 2.100 de lei în zilele de weekend și 1.700 de lei în cursul săptămânii.
Cum conducerea spitalului a refuzat acest tip de colaborare, medicii cardiologi și-au înaintat demisiile și din activitatea curentă, adică au decis să părăsească unitatea medicală. Printre aceștia se afla și medicul Feraru, iar la Cardiologie au rămas Adela Morega și doctorița Voinea în Ambulatoriu.
În urma apariției acestor informații în presă, unii dintre medici s-au inflamat. Cea care a comentat în mediul online este Linda Pavel, prima plecată. ”O dezinformare NESIMTITA! Nu este normal ce se întâmpla in presa la adresa noastră! Aceasta bătaie de joc este inimaginabila! Mințiți oamenii si Creați o ura in jurul nostru cu informații false! Întrebați conducerea spitalului ce au spus cei de la DSU cu adevărat! Nicidecum ce scrieți voi aici! Ci exact contrariul! Cum puteți sa ne calomniați in acest mod?? Niciodată eu sau un coleg de al meu nu am mers la cabinetul privat in timpul programului de lucru! Iar la cabinetele private vedem tot oameni care au nevoie de ajutorul nostru! Sa va fie RUSINE!”, a scris medicul pe Facebook.
Atac la conducerea spitalului
În același ton a comentat și Alina Sanfira, medic de întreprindere, angajată a CE Oltenia, care e efectuat ore de gardă la Medicină Internă, până la finele lunii februarie a acestui an, când SJU a renunțat la serviciile sale. Aceasta a lansat și un atac la conducerea SJU deranjată că au fost montate camere de supraveghere în policlinică, iar medicii sunt obligați să respecte programul.
”Ridicol!!! Suntem defăimați,suntem jigniți,suntem sunați in garda de conducere și amenințați, trebuie să facem așa cum ni se spune, nu cum trebuie făcut. În spital și policlinica sunt camere de supraveghere și se fac controale ca să se respecte programul, deci exclus ca cineva să părăsească spitalul înainte de terminarea programului.Au fost colegi care veneau de la Craiova și nu se încadrau tot timpul să ajungă la ora 8,pentru asta conducerea le-a tăiat ora în care au lipsit, dovadă că acei colegi au demisionat.Această echipă de colegi tineri a vrut să facă o schimbare,dar scopul conducerii a fost altul, dovadă acestă mizerie de articol.Stimată conducere, această parafă a fost câștigată cu sacrificiile noastre și ale familiilor noastre, noi plecăm cu ea, d-voastră o să plecați fără „scaunul”care se pare că vă dă ” puterea”de a ne defăima.Felicitări colegi pt unitate, pt curaj, pt devotament,vă vor urma și alții!Multă sănătate tuturor!”, a scris Sanfira.
Trebuie spus că, după ce conducerea spitalului a solicitat sprijinul Departamentului pentru Situații de Urgență pentru organizarea activității în Unitatea de Primiri Urgențe, s-a stabilit ca medicii cardiologi să efectueze orele de gardă chiar în UPU, adică acolo unde ajung pacienții, și nu la Camera de Gardă din spitalul 700, unde bolnavii erau transportați cu ambulanța.
Este în pregătire o bombă imobiliară de 2 milioane de euro în curtea Consiliului Județean Gorj. Se propune analiza achiziției unei clădiri de patrimoniu în valoare de 2 milioane de euro. Este vorba de Casa „Moangă”, din Târgu Jiu, care l-a găzduit pe Tudor Vladimirescu. Imobilul aparține și a fost reabilitat de familia Ciocăzanu, care l-a scos la vânzare cu 2 milioane de euro. Se dorește înființarea unui muzeu dedicat lui Tudor Vladimirescu în clădirea respectivă. Unii aleși județeni vor însă aici un muzeu al artiștilor contemporani, deși prioritate ar avea importanța istorică a Casei „Moangă”, legat de Revoluția de la 1821.
„Sunt bucuros că la următoarea ședința va fi pe ordinea de zi a UAT – Consiliul Județean Gorj proiectul care face primul pas spre cumpărarea Casei Moangă, o clădire emblematică din Târgu Jiu. În urmă cu câteva luni, într-o discuție cu colegii mei Denisa Șuță și Eduard Marius Berca vorbeam despre oportunitatea ca această casă să fie cumpărată de autorități, dat fiind că este de vânzare. Încercam atunci să găsim surse de finanțare, am purtat mai multe discuții, însă ni se spunea că este greu de spus și dacă mai putem contracta un credit.
Poate CJ Gorj a găsit acum o variantă. Ar fi bani bine cheltuiți.
E un gest important de consolidare a actului de cultură în Gorj, dar mai ales de redobândire a unei părți din istoria locală și națională. Am admirat mereu casa Moangă pentru stilul arhitectural și pentru perspectiva istorică pe care o clădire o lasă întregului oraș. Este casa de unde revoluționarul Tudor Vladimirescu le-a vorbit pandurilor în 1821. Poate fi un muzeu al artiștilor contemporani, un spațiu de renaștere și regândire a dialogului autorităților cu arta locală. Până la urmă, această casă și revoluția de care este legată sunt expresia începutului. Începutului României moderne. Sunt multe lucruri pe care în Gorj trebuie să le facem diferit.”, conform unei postări de pe o rețea de socializare.