DEZVĂLUIRI LOCALE
Incredibil! După 14 ani de la alocarea primilor bani, heliportul de 4,6 milioane de lei din Târgu Jiu rămâne nefuncțional pe timp de noapte!
Vizualizări 3.035
În noiembrie 2012, Guvernul aloca primii bani pentru amenajarea unui heliport la Târgu Jiu, pe Insulița Jiului, investiția fiind prezentată drept o necesitate pentru cazurile medicale grave în care pacienții trebuie preluați rapid de elicopterele SMURD. Aproape 14 ani mai târziu, după contracte, proiecte refăcute, studii suplimentare, acte adiționale, avize, transferuri de patrimoniu, promisiuni electorale și costuri de zece ori mai mari (4,6 milioane de lei), heliportul există, dar nu poate fi folosit noaptea, adică tocmai în intervalul în care lipsa unei asemenea facilități poate avea cele mai grave urmări.

Așadar, pe Insulița Jiului se află astăzi o platformă betonată, cu marcaje aeronautice, instalații de balizaj, iluminat, cabină de comandă și generator automat, adică toate elementele vizibile ale unui obiectiv despre care autoritățile au spus, în repetate rânduri, că este gata. La lăsarea întunericului însă, instalația nu poate fi folosită pentru scopul în care a fost construită, deoarece heliportul nu are certificarea necesară operării nocturne, iar pacienții aflați în stare critică nu pot fi preluați de aici în regim permanent. De aproape 14 ani au fost luate decizii pe bucăți, au fost trecute responsabilități de la o instituție la alta și au fost livrate, în tot acest timp, anunțuri care au creat periodic impresia că investiția este la un pas de finalizare. Heliportul a fost gata de mai multe ori în declarațiile publice, a fost aproape funcțional în mai multe campanii electorale, dar nu a ajuns nici acum la forma completă, funcțională 24h, promisă încă din 2012, adică un punct aeromedical care să poată fi folosit atât ziua, cât și noaptea.
De la 451.000 de lei și o platformă betonată la o sumă de zece ori mai mare
În ședința din 14 noiembrie 2012, Guvernul a aprobat alocarea sumei de 451.000 de lei către bugetul municipiului Târgu Jiu, din Fondul național de dezvoltare aflat la dispoziția Executivului, pentru finanțarea obiectivului „Amenajare Heliport – Insula Râului Jiu, municipiul Târgu Jiu”. Premier era Victor Ponta, la acea vreme deputat de Gorj, iar necesitatea investiției a fost justificată prin importanța aterizării elicopterelor SMURD și a preluării rapide a pacienților care aveau nevoie de transfer către spitale cu o capacitate mai mare de intervenție, după cum se menționează în documentele care au stat la baza emiterii Hotărârii de Guvern.
Contractul de lucrări a fost atribuit în luna decembrie a acelui an societății Hidroconstrucția SA, iar pe Insulița Jiului a fost turnat beton pe câțiva zeci de metri pătrați, fiind realizat un platou pe care elicopterele SMURD au aterizat ulterior, atunci când zona era disponibilă și nu era ocupată de terasele și grătarele instalate cu prilejul Zilelor Municipiului Târgu Jiu.

Dintr-un obiectiv medical care trebuia să deservească urgențe indiferent de oră, investiția a rămas multă vreme o platformă folosită în condiții limitate, dependentă de lumina naturală și de activitățile organizate în zonă.
Proiectul tehnic prevedea, încă de atunci, un heliport echipat astfel încât să poată fi utilizat și noaptea, însă partea esențială a investiției nu a mai fost realizată. Au urmat unele lucrări pentru creșterea capacității instalației electrice și cam atât. Anii au trecut, iar elicopterele puteau ateriza pe Insuliță numai în anumite condiții, în timp ce operarea nocturnă rămânea o promisiune reluată de administrația locală ori de câte ori subiectul revenea în atenția publică.
În aproape fiecare campanie electorală care a urmat, heliportul a reapărut în declarațiile politicienilor, de regulă împreună cu un nou termen și cu asigurarea că lucrările vor fi reluate sau finalizate.
În 2019, an preelectoral, s-a anunțat că municipalitatea va include în buget suma necesară continuării investiției, după reactualizarea proiectului tehnic, însă nici acel an nu a adus demararea lucrărilor pentru construirea unui heliport complet funcțional.
Abia în iunie 2021 a fost semnat contractul cu firma Consitrans SRL, pentru proiectarea etapei a doua, care cuprindea studiul de fezabilitate privind realizarea balizajului, iluminarea platformei și construcțiile aferente instalațiilor. Documentația a primit aviz favorabil din partea Autorității Aeronautice Civile Române, iar la finalul acelui an, în decembrie, Consiliul Local Târgu Jiu a aprobat indicatorii tehnico-economici, lăsând impresia că investiția intrase, în sfârșit, într-o etapă din care nu mai putea reveni la vechea stare de stagnare.
Contractul pentru proiectare și execuție a fost atribuit un an mai târziu, în august 2022, societății UTI Construction and Facility Management SA, însă termenul inițial nu a putut fi respectat. Modificările legislative au impus realizarea unui nou studiu de obstacole, perioada contractuală a fost prelungită prin acte adiționale, iar lucrările au început efectiv în iulie 2023, la aproape 11 ani de la momentul în care Guvernul pusese la dispoziție primii bani.
Nici după începerea lucrărilor traseul nu a devenit mai simplu, în condițiile în care indicatorii tehnico-economici au trebuit actualizați, iar Consiliul Local a adoptat o nouă hotărâre, în decembrie 2023, iar documentația finală a avut nevoie de încă un aviz al Autorității Aeronautice Civile Române, emis în octombrie 2024. Ritmul a fost de un document pe an, iar fiecare întârziere a venit cu o explicație care putea părea justificată, însă toate aceste explicații, puse cap la cap, descriu un proiect destinat urgențelor medicale care a înaintat în ritmul extrem de lent specific majorității instituțiilor.
În cei peste 12 ani scurși până la finalizarea lucrărilor, valoarea obiectivului a ajuns, de la alocarea inițială de 451.000 de lei, la aproximativ 4,6 milioane de lei. În 2024, presa relata că heliportul rămânea nefuncțional, în timp ce elicopterele SMURD erau obligate să folosească un teren de fotbal din proximitatea stadionului. Lucrările au fost încheiate la începutul anului 2025, iar la jumătatea lunii februarie au fost efectuate teste la orele serii, cu balizajul pornit și platforma iluminată. Era primul semn că heliportul urma să devină funcțional inclusiv noaptea, iar după atât de mulți ani de așteptare părea că mai rămăseseră doar cîteva formalități finale.
La 11 aprilie 2025, Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu a adoptat o hotărâre prin care lucrările aferente investiției „Amenajare heliport insulița râului Jiu – etapa II – realizare balizaj, iluminat platformă, construcții aferente instalațiilor” au fost declarate de uz și de interes public local. După acest moment au început formalitățile pentru trecerea obiectivului din domeniul public al municipiului Târgu Jiu în domeniul public al județului Gorj, Primăria trimițând Consiliului Județean adresele necesare în lunile mai și iunie.
În iunie anul trecut, Consiliul Județean Gorj a aprobat preluarea cu titlu gratuit a terenurilor și construcțiilor aferente heliportului. Este vorba de un teren împrejmuit de 7.834 de metri pătrați, o platformă betonată de 1.406 metri pătrați, marcaje aeronautice, instalații de balizaj, iluminatul platformei, o cabină de acces și o cabină de comandă cu generator automat, iar toate aceste elemente arătau că etapa construcției propriu-zise fusese, în cele din urmă, încheiată.
Motivarea transferului, așa cum este menționată în documente, a fost aceea că heliportul trebuia să deservească misiuni aeromedicale și situații de urgență, inclusiv pe timp de noapte, să reducă durata transportului pacienților, al organelor pentru transplant și al echipelor medicale și să asigure disponibilitatea misiunilor 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. Operatorul urma să fie Consiliul Județean Gorj, prin Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu.
Lucrările s-au terminat, dar heliportul rămâne închis noaptea
Transferul nu a însemnat și deschiderea imediată a heliportului, pentru că blocajul s-a mutat într-o altă zonă. Mai exact, Spitalul Județean trebuia să înființeze un compartiment special și să angajeze personal calificat pentru administrarea obiectivului, intervenție și activitățile tehnice.
La sfârșitul lunii septembrie 2025, heliportul a fost deschis oficial pentru zborurile pe timp de zi, după primirea avizului Inspectoratului General de Aviație din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Autoritățile au anunțat atunci că procedurile pentru certificarea nocturnă sunt în desfășurare și că următoarea etapă va fi autorizarea operării și pentru noapte, numai că această etapă, prezentată ca o continuare firească a deschiderii, avea să devină un nou termen neclar, fără finalitate. La 8 octombrie 2025, Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu a publicat un anunț privind selectarea ofertelor pentru servicii de consultanță destinate certificării heliportului. Lunile au trecut fără obținerea certificării pentru zborurile nocturne, iar în martie 2026 a fost identificat un alt obstacol. Vicepreședintele Consiliului Județean Gorj, Marius Cuțitoiu, declara că proiectul este blocat la nivel central, în așteptarea aprobărilor unei comisii interministeriale, deoarece trebuia avizată organigrama compartimentului care urma să administreze heliportul. Structura ar fi avut nevoie de aproximativ zece persoane pentru activitatea de salvare și de alte cinci pentru partea tehnică, posturi care nu puteau fi scoase la concurs cât timp compartimentul nu era aprobat.
În iulie 2026, la aproape un an de la deschiderea pentru zborurile de zi, situația era în continuare nerezolvată. Conducerea Consiliului Județean susținea că așteaptă aprobarea unui memorandum de către Ministerul Sănătății și înființarea compartimentului specializat, fără de care nu puteau fi create posturile și organizate concursurile pentru personal. În același timp, se vorbea despre o nouă verificare a amplasamentului, împreună cu Primăria Târgu Jiu, Spitalul Județean și constructorul, pentru a se stabili dacă mai erau necesare reglaje ori remedieri înainte de întocmirea dosarului de certificare, care urma să fie depus la Autoritatea Aeronautică Civilă Română … în această toamnă.
După aproape 14 ani, heliportul de pe Insulița Jiului se află într-o situație greu de justificat și de înțeles.
Nu mai este vorba doar despre durata neobișnuită a unei investiții publice sau despre diferența dintre cei 451.000 de lei alocați în 2012 și cele aproximativ 4,6 milioane de lei la care a ajuns proiectul. Miza reală este că heliportul deservește urgențe medicale, iar o urgență nu așteaptă finalizarea unei organigrame sau aprobarea unui memorandum.
În acest context, întrebarea legitimă care se pune, după toată această epopee este: câți pacienți ar fi avut o altă șansă la viață dacă heliportul ar fi devenit funcțional și pet imp de noapte încă din anii trecuți.
DEZVĂLUIRI LOCALE
Cum își împart social-democrații cele două posturi de adjunct la Inspectoratul Școlar. Cine sunt favoriții celor două facțiuni din PSD Gorj!
Vizualizări 3.599
Cele două funcții de inspector școlar general adjunct care se eliberează la Inspectoratul Școlar Județean Gorj rămân în mâinile PSD, dar împărțirea lor a aprins conflictul dintre două tabere din interiorul organizației județene. Viitorii adjuncți vor face echipă cu eternul și fascinantul Marian Staicu, inspectorul școlar general, care se află în fruntea instituției din primăvara anului 2024. În cursa pentru cele două posturi de ”secunzi” ai lui Staicu au intrat trei nume, fiecare dintre acestea susținut de altă grupare din PSD Gorj. Fără nicio legătură cu personajele, procesul laborios de numire a adjuncților pare rupt din universul expresiilor populare româneși: ”Cum împarți două paie la trei măgari?”.
Speculațiile pe seama schimbării actualilor adjuncți ai Inspectoratului Școlar Județean Gorj s-au tot amplificat în ultimele săptămâni, însă cert este că cele două posturi care se eliberează nu ies din zona de influență a social-democraților. În județ, PSD Gorj este împărțit între două tabere care își dispută atât funcțiile, cât și influența asupra deciziilor din educație, iar această împărțire se reflectă acum direct în negocierile pentru conducerea instituției.
Grigore Alexandrescu este primul dintre cei doi adjuncți care urmează să fie schimbat. În iulie 2025 a fost propulsat ca inspector general interimar, pentru a-l înlocui pe Mihai Istrate, susținut de PSD, iar din septembrie 2025 până în prezent a rămas pe poziția de adjunct ca reprezentant al liberalilor în structura de conducere a ISJ Gorj. Cel de-al doilea adjunct care va părăsi funcția este Marius Stroie, susținut de USR, numit adjunct cu atribuții pe curriculum și inspecție școlară în urmă cu două luni și jumătate.
Pe cele două posturi rămase libere sunt vehiculate trei nume, toate cu susținere din zona social-democrată, dar din grupări diferite. Este vorba despre Gabriel Răscol, consilier local în Consiliul Local Târgu Jiu și inspector școlar pe management instituțional în cadrul ISJ Gorj, cel care stă ”între vagoane”, adică între cele două tabere din PSD Gorj și a căutat susține și în mediul de afaceri din Tg-Jiu la niște afaceriști cu influență la vârful celor două facțiuni din partid. Daniela Claudia Leahu Morie, inspector școlar pe managementul dezvoltării resursei umane în aceeași instituție, despre care unele surse spun că este susținută de Mihai Weber și de organizația județeană, și despre Daniela Vulpe, inspector școlar pe învățământ primar, consilier local în Consiliul Local Târgu Jiu, care ar fi sprijinită de organizația municipală a PSD.
Cert este că, indiferent de numele acestora, viitorii adjuncți vor lucra alături de Marian Staicu, cel care conduce Inspectoratul Școlar Județean Gorj încă din primăvara anului 2024, în ciuda controverselor din jurul său legate de ocuparea posturilor didactice din județ, șmenurile privind transferurile pe bani dintre profesorii pensionabili din orașe și cei din rural care vor catedră în urban, și mai ales cele de la recentul concurs pentru ocuparea posturilor vacante de doirectori și directori adjuncți la instituțiile de învățământ din Gorj. Rămâne de văzut, în funcție de cine urmează să fie numit în cele două poziții de inspector școlar adjunct, dacă negocierile dintre cele două tabere ale PSD Gorj se vor încheia cu o înțelegere sau cu un nou conflict intern.
DEZVĂLUIRI LOCALE
Administrația locală Dănești își bate joc de doi medici și de peste 2000 de pacienți din localitate
Vizualizări 3.640
Bătaie de joc a Primăriei Dănești la adresa celor doi medici de familie din localitate, care sunt dați afară din blocul comunal fără ca autoritatea locală să găsească o alternativă pentru a muta cabinetele în spații adecvate!
Motivația primăriei în cazul renunțării la contractul de închiriere a spațiului, contract care a expirat și nu a mai fost reînnoit, este că blocul, reabilitat cu fonduri europene, nu mai poate avea destinația de cabinete medicale, motiv pentru care ambii doctori de familie, care au împreună peste 2000 de pacienți din localitate, au fost anunțați că trebuie să părăsească cele două apartamente din imobil. Practic, de ieri, medicii de la ambele cabinetele sunt fără contract de închiriere asupra spațiului ocupat iar acest lucru afectează actul medical. Unul dintre doctori a continuat să consulte urgențele, dar fără să elibereze rețete compensate și să elibereze bilete de trimitere. Situația a fost dusă la cunoștința Prefecturii Gorj, la CJAS Gorj și chiar parlamentarilor din județul nostru, asta deoarece situația este de netolerat.
Cele două cabinete situate la primul etaj al blocului ar fi putut fi mutate în fosta școală primară din centrul comunei Dănești, lucru care ar fi ajutat pacienții ce se deplasau aproape în același loc cum erau obișnuiți, dar autoritatea locală, care cunoștea situația cabinetelor. Primarul PSD a preferat însă să mute în incinta școlii reabilitate, muncitorii calificați și necaficati ai primăriei, care stau pur și simplu în spațiul scos din conservare. În curtea fostei școli se află și utilajele cu care prestează acești salariați ai UAT-ului.
O parte a pacienților intenționează mâine dimineață să organizeze o acțiune de protest pentru a determina Primăria și CL Dănești să găsească o soluție rapidă pentru cele două cabinete, soluție care să nu lase localitatea, care are foarte mulți pensionari și bolnavi, fără medic și asistență medicală de specialitate. În localitate nu există Centru de Permanență sau alt dispensar medical.
Reamintesc că primarul localității dar și fostul primar, ambii de la PSD, sunt cercetați într-un dosar penal de fals. Niciunul nu a dat atenție situației cabinetelor medicale deși ambii știau, încă de la depunerea actelor pentru reabilitarea blocului comunitar, că această lucrare impunea mutarea cabinetelor din spațiul respectiv.
