Vizualizări 653

Procesele prin care Daniel Burlan și Marius Negru, foști membri ai Directoratului Complexului Energetic Oltenia (CEO), cer anularea revocării lor din funcții, din ianuarie 2023, au fost suspendate de Tribunalul Gorj, la sfârșitul lunii trecute. Judecătorii au decis ca procesele să aștepte finalizarea anchetei penale privind moartea celor trei mineri de la Cariera Jilț Sud, deși cei doi foști directori nu au nicio calitate în acel dosar. Paradoxal, în aceste procese a ieșit la iveală că actuala conducere a CEO a depus încă din iunie o plângere penală la DNA Craiova împotriva celor doi.

Procese oprite din cauza unei anchete care durează de aproape patru ani

În ianuarie 2023, Daniel Burlan și Marius Negru, care făceau parte din Directoratul Complexului Energetic Oltenia, la data tragediei de la Cariera Jilț Sud, unde trei mineri și-au pierdut viața, au fost revocați din funcții, iar cei doi au contestat apoi în instanță documentul prin care s-a luat această decizie, cerând anularea lui. La sfârșitul lunii trecute, Tribunalul Gorj a dat, în ambele procese, decizii aproape identice, prin care judecata a fost suspendată până la soluționarea dosarului penal deschis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru pentru moartea minerilor, dosar în care ancheta continuă și acum, la aproape patru ani de la accident. Hotărârea judecătorilor este cel puțin ciudată, în contextul în care nici Burlan și nici Negru nu sunt suspecți sau inculpați în această anchetă, astfel că procesele lor civile ajung să depindă de un dosar penal în care ei nu apar și care nu dă niciun semn că s-ar încheia prea curând.

Foto: Daniel Burlan                                            Foto: Marius Negru

Plângerea penală la DNA

Surpriza a venit în timpul judecății de la Tribunalul Gorj, când consilierul juridic care a reprezentat compania a depus la dosar o plângere penală făcută în luna iunie a acestui an de actuala conducere a CEO la DNA Craiova, îndreptată împotriva lui Burlan și Negru, adică exact împotriva celor doi foști directori care se judecau cu societatea pentru revocarea lor. Daniel Burlan a declarat recent că a aflat de existența plângerii la DNA abia în timpul procesului, că a fost surprins și că nici acum nu știe ce anume conține documentul.

De ce conducerea companiei a ales să facă plângere la DNA după aproape trei ani și jumătate de la revocarea celor doi și de ce acest document a apărut tocmai într-un proces civil în care CEO se apără de acuzația că i-a îndepărtat pe nedrept din funcții, sunt întrebări la care doar juriștii care gravitează în jurul Directoratului și al genialului președinte Cosmin Trufelea pot răspunde.

Vizualizări 8.604

O profesoară de limba engleză și italiană din județul Gorj reclamă modul în care Inspectoratul Școlar Județean Gorj ar fi gestionat repartizarea posturilor didactice și completarea normelor de predare. După patru ani în care susține că a participat constant la ședințele publice de repartizare, cadrul didactic a ajuns să predea doar șapte ore pe săptămână, deși își dorește un post stabil în învățământ. Nemulțumită de situație, profesoara a sesizat Ministerul Educației și solicită verificarea activității inspectoratului.

Ciurea Livia-Alina, din comuna Bâlteni, susține că a fost nevoită să treacă prin perioade fără loc de muncă, încadrări temporare și norme didactice incomplete, situație care i-ar fi provocat inclusiv pierderi financiare.

Patru ani de repartizări, fără stabilitate profesională

În anul 2022, profesoara a obținut media 6,32 la concursul național de titularizare la limba engleză. Potrivit documentelor prezentate, aceasta a participat ulterior la ședințele publice de repartizare, încercând să obțină un post în învățământul gorjean.

Abia în mai 2024 a reușit să ocupe o normă întreagă la Școala Gimnazială Plopșoru, unde a lucrat până la 31 august 2024. Ulterior, din noiembrie 2024 până în august 2025, a predat la școlile din Hurezani și Căpreni.

În anul școlar 2025–2026, situația s-a complicat din nou, profesoara fiind încadrată inițial cu numai cinci ore de limba engleză pe săptămână.

În vara anului 2026 a susținut din nou examenul de titularizare, obținând media finală 6,88. Cu toate acestea, în prezent susține că are doar șapte ore de predare la Școala Gimnazială Plopșoru.

Ore de limba engleză apărute după solicitările profesoarei

Unul dintre cele mai controversate aspecte semnalate în reclamația transmisă Ministerului Educației privește apariția unor ore de limba engleză la Liceul Tehnologic Bâlteni.

Pe 18 februarie 2026, profesoara a depus o cerere de completare a normei didactice la Inspectoratul Școlar Județean Gorj. Potrivit acesteia, răspunsul primit pe 24 februarie a fost unul evaziv și nu ar fi indicat temeiul legal al refuzului.

La 3 martie, cadrul didactic a solicitat oficial informații despre existența orelor vacante de limba engleză din județ.

Surpriza a venit pe 10 martie 2026, când pe site-ul instituției au apărut opt ore de limba engleză la Liceul Tehnologic Bâlteni, chiar în localitatea în care profesoara domiciliază.

Aceasta susține că orele respective nu fuseseră comunicate anterior, motiv pentru care solicită verificarea modului în care au devenit disponibile și au fost publicate.

Pe 11 martie 2026, profesoara a obținut cele opt ore în cadrul unei ședințe publice de repartizare, însă a ajuns la un total de numai 13 ore săptămânal, fără să își poată completa norma didactică.

Acuzații de intimidare la o audiență cu șefii Inspectoratului Școlar Gorj

În reclamația adresată Ministerului Educației, profesoara descrie și un episod petrecut la audiența din 24 februarie 2026, la care ar fi participat inspectorul școlar general Marian Staicu, alături de inspectorii Grigore Alexandrescu și Cosmin Popescu.

Potrivit relatării sale, inspectorul Grigore Alexandrescu i-ar fi transmis că în județul Gorj nu există ore de limba engleză și că nu ar putea obține un post nici dacă ar lua nota 10 la examenul de titularizare.

Mai mult, profesoara afirmă că i s-ar fi spus că nici susținerea examenului într-un alt județ, urmată de un eventual transfer în Gorj, nu ar reprezenta o soluție, deoarece nu ar exista ore disponibile.

Cadrul didactic susține că discuția s-a desfășurat într-o atmosferă tensionată, cei trei inspectori vorbind simultan și insistând asupra lipsei posturilor.

„Am fost supusă unui comportament neprofesional, intimidare verbală și atitudine ostilă, contrar normelor de conduită prevăzute de Codul administrativ”, afirmă profesoara în sesizarea transmisă ministerului.

Acuzațiile prezentate aparțin cadrului didactic și urmează să fie verificate de instituțiile competente.

Pierderi financiare după ani de instabilitate

Profesoara susține că situația profesională din ultimii patru ani a avut consecințe directe și asupra veniturilor sale.

Perioadele în care nu a avut un post, precum și cele în care a lucrat cu fracțiuni de normă, au însemnat venituri salariale reduse comparativ cu cele aferente unei norme complete.

În documentul adresat presei, aceasta vorbește despre existența unui posibil prejudiciu financiar, care ar trebui evaluat dacă se va demonstra că anumite decizii administrative au fost nelegale și i-au afectat drepturile.

Ciurea Livia-Alina consideră că situația sa ridică probleme privind respectarea dreptului la muncă, egalitatea de șanse și transparența procedurilor de repartizare.

Ministerul Educației, chemat să verifice situația din Gorj

Prin sesizarea oficială, profesoara solicită Ministerului Educației să efectueze un control asupra modului în care Inspectoratul Școlar Județean Gorj a gestionat repartizarea orelor de limba engleză.

Aceasta cere verificarea existenței orelor disponibile de limba engleză și italiană, clarificarea situației celor opt ore apărute la Liceul Tehnologic Bâlteni și analizarea posibilităților legale de completare a normei didactice.

De asemenea, solicită verificarea modului în care i-au fost soluționate cererile și reclamațiile administrative.

În cazul în care nu va primi clarificările solicitate, cadrul didactic anunță că își rezervă dreptul de a se adresa instanței de contencios administrativ.

Cazul ridică semne de întrebare privind transparența repartizării posturilor didactice din județul Gorj, mai ales în condițiile în care profesoara afirmă că anumite ore au devenit publice abia după solicitările sale oficiale.

Rămâne de stabilit dacă toate procedurile au fost respectate, dacă au existat ore disponibile care puteau fi repartizate și dacă răspunsurile oferite cadrului didactic au avut o fundamentare legală.

Până la clarificarea acestor aspecte, acuzațiile formulate împotriva reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Gorj rămân susțineri ale profesoarei, iar un punct de vedere al instituției și al persoanelor vizate este necesar.

După patru ani de încercări de a obține stabilitate profesională, Ciurea Livia-Alina cere să afle de ce nu a reușit să își asigure o normă didactică întreagă și dacă repartizările la care a participat au fost realizate corect și transparent.