Vernisajul expoziției „Vocile metalului” va avea loc la Galeria de Artă „ Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu. Expoziția este deschisă publicului în perioada 16 Martie-15 Aprilie, curator fiind conf.univ.dr.Vasile Fuiorea.

Sorin Purcaru este un sculptor român emergent, format la școala de arte vizuale ieșeană, vizibil prin expunerea operei sale, în expoziții, simpozioane bienale și trienale, fiind foarte cunoscut în peisajul național și european al sculpturii contemporane. Artistul are numeroase expoziții personale și proiecte artistice de succes , realizate cu importante galerii și instituții muzeale, care i-au adus o mare vizibilitate artistică. Criticii, istoricii de artă și curatorii îl consemnează ca fiind un artist relevant, cu importante contribuții la inovarea limbajului vizual. Este implicat ca formator al tinerelor generații de artiști, fiind cadru didactic, Conf.univ.dr.al Universității Naționale de Arte „George Enescu”, Departamentul de Sculptură, Facultatea de Arte Vizuale și Design.

Materia în care se exprimă recurent este metalul, pe care îl „modelează” într-o plajă extinsă și nelimitativă de materii și materialității, mijlocele sale de exprimare conducându-l la explorarea diversității de configurare, în forma artistică volumetrică, spațială.

Fie că e vorba de sculptură mică, cu destinația expunerii în galerii, sau a sculpturii monumentale, ce are ca destinație spațiul public, artistul este posesorul unei activități creative originale, prin modul de lucru în care își concepe formele sculpturale . Metalul este gândit și prelucrat mult mai profund, decât soluția tehnică clasică, de a lua forme prin turnare, această operațiune fiind prea facilă pentru dezideratul sculptorului.

În cercetarea artistică, de înțelegere a esențelor metalului, izvorâtă din chiar elementaritatea telurică și pirică a nașterii lui, îi investighează originea și posibilitățile de prelucrare ca un autentic alchimist, scoțându-i la iveală vocile, prin codurile de comunicare, de semnificație. În studioul său de creație, în care focul pare să dețină elementul dominat al creației, Purcaru acumulează toate materiile metalice care îi cad sub simțuri și care corespund nevoii sale estetice, de a le integra în forma sculpturală pe care a imaginat-o.

Elemente ready -made, balamale, chei, obiecte utilitariste, sau de altă proveniență, se grefează organic, pe formele antropomorfe sau zoomorfe, sporind semnificația imaginii. Imaginarul joacă un rol fundamental aici, ființele metalice cu trimiteri mitologice, fiind investite cu atribute materiste, cu inserție în contemporaneitate. Aripile unui posibil „Icar”, sunt substituite de balamale, iar „epiderma” ființelor fantastice, imaginate, este evocată de cheile care se integrează organic în corpul sculpturii.

Bestiarul formelor antropomorf-zoomorfe, ce îi populează universul sculptural, este animat de sonoritățile pe care le produc acestea în raport cu incidența luminii și a întunericului, în regia pe care o construiește sculptorul cu spațiul. Acest aspect definește și conceptul expoziției sale intitulată „Vocile metalului”, de la Galeriile de Artă „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu. Relaționare acestor entități, pe care sculptorul le-a plăsmuit, își pun în valoare semnificațiile prin fire nevăzute, ca o osatură compozițională, ce leagă partea de întreg și invers, în circuitul galeriei ce-i poartă numele lui Brâncuși.

Un important segment al sculpturii sale îl constituie lucrările de for public, pe care le-a realizat în Simpozioane naționale și internaționale de sculptură în metal. Se remarcă aici, pregnant, modul absolut original și inovativ, de a conferi formelor metalice ușurințe aeriene, pe care le integrează mediului peisagistic, în raport cu spațiul și timpul.

Nelimitatele nuanțări cromatice, specifice metalelor, structurilor/ texturilor și patinelor acestora – unele șlefuite până la oglindirea spațiului și integrarea acestuia în volume – le atribuie rolul predominant de expresie, de comunicare artistică a reverberației luminii. Spectatorul este chemat să participe cu toate simțurile în citirea sculpturilor, fapt care face din arta lui Purcaru, un spectacol vizual în sine. Materia se metamorfozează perpetuu, de la rugozitatea tactilă, minerală, grea, la șlefuirile oglindă, încheind cu emanațiile sonore, ce creează semnificația ultimă a sculpturii sale, evocatoare a vocilor metalului.

O aspirație a verticalității, a înălțării și desprinderii din derizoriu spre esență, poate fi una dintre multiplele semnificații, pe care le transmite sculptura lui. Bogata imagerie ludică, prin care dă viață ființelor si formelor sculpturii, sunt în esență căutările descoperirii de sine. Este vorba aici de bucuria creatorului, de a aduce la lumină din subconștient și inconștient, a acelor forme/ființe care ne vizitează oniric, alături de capacitatea de visare, de fantazare.

Sculptura practicată este puternic ancorată în contemporaneitate, retorica sa punând accentul pe sinceritatea actului de creație, pe care îl onorează cu excelență. Pasiune sa pentru sculptura în metal – material dur, aparent rece și neînduplecabil – orientează energiile în a imprima acesteia, acel cânt mistic al spiritualizării înalte a formelor .

La Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu a fost vernisată, în această după-amiază, o expoziție de stampe de tip Bijin-ga, adică portrete ale unor femei frumoase, lucrările făcând parte din colecția avocatului George Șerban.

La evenimentul cultural de la muzeul gorjean a  fost prezent și Hiroshi KUDO de la Ambasada Japoniei în România, Alexandru Ch-managerul Muzeului Național Brukenthal, ZuZu Caratănase, Anamaria Grigor & Anne-Marie Lolea- în rol de curatori ai expoziție.

De asemenea, la vernisaj a fost prezent alaturi de directorul instituției culturale, Denisa Șuță, subprefectul Iani Gîrbaciu dar și viceprimarul Adrian Tudor.

Expoziția „Figuri feminine in Arta Japoneză” rămâne deschisă pina la 8 mai 2015.

Muzeul Național „Constantin Brâncuși” invită iubitorii de frumos, sâmbătă, 15 martie, ora 15:00, la vernisajul expoziției de stampe japoneze „Bijin-ga: Figuri feminine în Arta Japoneză”.

Expoziția, curatoriată de Anamaria Grigor și Anne-Marie Lolea, aduce în fața publicului o parte din colecția avocatului George Șerban, explorând tematica Bijin-ga (美人画, lit. imagine a unei femei frumoase). Acest tip de stampă se referă la diverse portrete ale unor frumuseți ale vremii și este unul dintre cele mai îndrăgite genuri ale artei ukiyo-e.

Publicul va putea admira, pentru prima dată la Târgu Jiu, lucrări semnate de maeștri ai stampei japoneze care au documentat nu doar standardele de frumusețe ale epocilor în care au activat, ci și aspecte ale vieții cotidiene din Japonia tradițională.

Artiști expozanți:

EPOCA EDO:

Katsukawa Shunshō (1726 – 1792)

Toyokuni III (Utagawa Kunisada) (1786–1865)

Keisai Eisen (1790–1848)

Utagawa Hiroshige (1797–1858)

Kikugawa Eizan (1787–1867)

Utagawa Kuniyoshi (1798–1861)

Utagawa Yoshitora (active 1840s–1880s)

Kitagawa Utamaro (c. 1753–1806)

Katsushika Hokusai (1760–1849)

Utagawa Kuniyoshi (1798–1861)

Utagawa Kunisada II (1823–1880)

Utagawa Kuniteru (1830–1874)

Toyohara Kunichika (1835–1900)

Tōshūsai Sharaku (1794–1795)

EPOCA MEIJI:

Toyohara Chikanobu (1838–1912)

Toyohara Nobukazu (c. 1872–1944)

Mizuno Toshikata (1866–1908)

Ogata Gekkō (1859–1920) („Ginko”)

Takeuchi Keishū (Shuntei) (1866–1913)

Hashiguchi Goyō (1880–1921)

Alături de stampe sunt expuse şi două scroluri Bijin-Ga originale și un chimonou japonez realizat de artista Laura Caraman.

Coordonatorii proiectului sunt Denisa Șuță, George Șerban și Zuzu Caratănase.

Expoziția, organizată în parteneriat cu Ambasada Japoniei în România, Muzeul Național Brukenthal și S.C.A. Șerban & Asociații, este deschisă publicului în perioada15 martie -07 mai, iar accesul este gratuit.

* Anne-Marie Lolea: „Stampa japoneză (cunoscută sub numele de ukiyo-e – 浮世絵), realizată prin gravarea unei imagini pe plăci de lemn, cu fiecare culoare aplicată cu ajutorul unei plăci separate, a fost îndrăgită de public încă de la primele sale apariții în spațiul european, începând cu jumătatea secolului al XIX-lea. Abordând o serie specifică de subiecte, precum peisajul, cadrul natural, imagini ale actorilor kabuki sau scenele politice, stampele policrome au devenit formula de identificare vizuală a culturii japoneze și au servit drept sursă de inspirație pentru pictori impresioniști și post-impresioniști de renume: Vincent Van Gogh, Edgar Degas, Claude Monet, Édouard Manet – fiind doar câteva dintre numele pe care le amintim.

Lucrările care înfățișează femei frumoase au existat în Japonia încă din cele mai vechi timpuri. Totuși, abia spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, bijin-ga a devenit un gen artistic răspândit. În această perioadă, stampele ukiyo-e au devenit populare în rândul publicului larg, unul dintre cele mai căutate genuri fiind acest portret al femeilor. „Bijin-ga: Figuri feminine în Arta Japoneză” își propune să exploreze istoric și vizual figura feminină în cultura niponă, o figură ce devine o cheie de înțelegere și receptare a orientului extrem în vizualitatea contemporană.”

Lucrările aparțin colecţionarului av. George Şerban și sunt oferite gratuit pentru a fi expuse în cadrul acestui eveniment.