„În urma cooperării polițienești internaționale și a schimbului de date și informații, dintre Poliția Română și autoritățile din Germania, Ungaria, Austria și Italia, a fost localizat, depistat și reținut, de către polițiștii bavarezi și BKA, în Augsburg, un bărbat, de 45 de ani, din Baia Mare, urmărit internațional. Acesta a fost depistat de partenerii externi, pe baza informațiilor oferite de Poliția Română”, se precizează într-o informare a polițiștilor.

Simona Tiriplică, fostă Mărgăian, a fost condamnată, luni, de Tribunalul Gorj la o pedeapsă de 5 ani de închisoare în regim de detenție pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune și spălarea banilor. Tânăra din Scoarța a fost acuzată că a înșelat un italian cu aproape un milion de euro, sub promisiunea că se va căsători cu acesta, că vor întemeia o familie și vor face copii. Judecătorii au decis ca tânăra să-i plătească italianului 675.923 euro, cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale și 10.000 de euro, cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale suferite.

Teodora Preoteasa, secretar de stat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a prezentat instrumentele disponibile pentru a răspunde nevoilor de modernizare a industriei mari, la dezbaterea “Marea Industrie, contributor important la PIB-ul României”, organizată de Financial Intelligence, în parteneriat cu Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie din România.

Potrivit domniei sale, cele 3 surse majore pentru finanțare existente sunt: “Fondul pentru Modernizare – aproximativ 16 miliarde EUR, gestionate de Ministerul Energiei – România pentru domeniile prioritare:

• eficiența energetică în instalații industriale incluse în sistemul de comercializare a cotelor de emisii/ETS, căruia îi corespunde programul-cheie 7 – Sprijin pentru achiziționarea și folosirea de instalații de captare, transport, stocare și folosire a CO2

• modernizarea la nivelul celor mai bune tehnologii disponibile a instalațiilor din industriile oțelului, cimentului, petrolului și gazelor naturale, producției de energie și din alte industrii intens poluatoare.

Împrumuturi garantate de European Investment Bank în valoare cumulată, estimativ, între 1,6 și 2,14 miliarde EUR ce vor acompania Reforma 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență /Componenta Energie – împrumuturi destinate întreprinderilor mari care nu sunt incluse în sistemul de comercializare a cotelor de emisii/ETS inclusiv pentru transformarea capacităților de producție și eficientizarea proceselor productive în vederea reducerii impactului asupra mediului, precum și pentru digitalizare.

Suplimentar, PNRR vizează finanțarea a 50 de proiecte de eficiență energetică în valoare de 64 de milioane EUR (atât întreprinderi mari, cât și IMM-uri), pentru reducerea consumului de energie, digitalizare și creșterea consumului din producția proprie de energie și energie termică.

Politica de Coeziune:

• Programul Dezvoltare Durabilă prin care se sprijină, tot, companiile non ETS (întreprinderi mari și IMM neincluse în sistemul de comercializare a cotelor de emisii/ETS) pentru eficientizarea proceselor tehnologice și realizarea de economii de energie prin retehnologizare și modernizare, monitorizare și optimizarea consumului de energie, precum și utilizarea energiei produse din surse regenerabile. Sprijinul se va acorda sub forma de instrument financiar, de data aceasta implementat cu BERD, aprox. 100 mil euro.

• Tranziția Justă promovează investiții productive în întreprinderi mari cu obligația de a le identifica în prealabil la nivelul planurilor teritoriale, în domenii precum: fabricarea bateriilor reîncărcabile și a acumulatorilor pentru transporturi, fabricarea hidrogenului și a combustibililor sintetici pe bază de hidrogen sau fabricarea de echipamente pentru eficiența energetică.”

De asemenea, întreprinderile mari pot beneficia de finanțare pentru inovare, doar cu condiția parteneriatului cu IMM-uri, în cadrul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, precum si în programele regionale, a mai spus secretarul de stat: “In plus, ne uităm cu încredere să utilizăm noua Platformă privind Tehnologiile Strategice în Europa: STEP, în scopul utilizării, din 2024, a unor fonduri aferente programelor 2021 – 2027 pentru susținerea dezvoltării capacităților mari de producție în domenii critice pentru obiectivele de acțiune climatică și de securitate ale Uniunii precum: tehnologiile digitale și avansate, tehnologiile verzi și biotehnologiile.”(Sursa: Financial Intelligence)